Manifestări dedicate Revoluţiei Române de la 1848
13.03.2002, Cluj-Napoca (Catholica) - Primăria municipiului Cluj-Napoca va organiza în data de 15 martie 2002 manifestări dedicate Revoluţiei Române din 1848. La ora 10.00 vor avea loc un Te Deum şi depuneri de jerbe de flori la placa comemorativă dedicată lui George Bariţiu şi Nicolae Bălcescu de pe str. Avram Iancu nr. 20. Din partea Bisericii Române Unite va participa Pr. Protopop Petru Rebreanu însoţit de preoţi şi credincioşi.
În continuare vor fi depuse jerbe de flori la următoarele monumente şi plăci comemorative: statuia lui Avram Iancu, monumentul Mişcarea Memorandistă de pe Bulevardul Eroilor, bustul lui Iacob Mureşanu de pe str. Donath nr. 160, placa comemorativă de pe str. Avram Iancu nr. 11, placa comemorativă dedicată lui George Bariţiu şi Nicolae Bălcescu de pe str. Avram Iancu nr. 20, grupul statuar Şcoala Ardeleană de pe str. M. Kogălniceanu, crucea de pe Cetăţuie, placa Tinerimea Română de la 1848 de pe str. Govora nr. 19.
Biserica Română Unită îi va onora cu acest prilej şi pe reprezentanţii ei de vie memorie care s-au pus în slujba neamului prin rolul important pe care l-au avut în lupta pentru apărarea identităţii noastre naţionale. Astfel, corifeii Şcolii Ardelene – Samuil Micu, Gheorghe Şincai şi Petru Maior – au avut meritul principal în deşteptarea sentimentelor naţionale şi implicit a culturii. Primul argument utilizat a fost latinitatea limbii române, impunând înlocuirea alfabetului chirilic cu scrierea latină, scriere pierdută prin slavizarea limbii liturgice.
Nu pot fi uitate de asemenea meritele lui George Bariţiu, care a întemeiat o adevărată şcoală naţională prin activitatea sa jurnalistică. Rolul conducător în organizarea şi desfăşurarea Adunării Naţionale de pe Câmpia Libertăţii de la Blaj, din 15 mai 1848, l-au avut Simion Bărnuţiu, George Bariţiu şi Al. Papiu Ilarian, toţi fii ai Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice. Adunarea, prezidată de Episcopii Bisericilor surori Ortodoxă şi Greco-Catolică, Andrei Şaguna de la Sibiu şi Ioan Lemeni de la Blaj, a votat atunci o moţiune prin care românii cereau să fie respectaţi ca naţiune distinctă cu drepturi naţionale, protestând împotriva unirii Transilvaniei cu Ungaria.
Prefecţii, tribunii şi centurionii celor 15 legiuni comandate de Avram Iancu au fost recrutaţi din intelectualitatea românească din Ardeal, formată în marea ei majoritate în Şcolile Blajului în sânul Bisericii Române Unite.
