Libertatea religioasă – expresie a unei societăţi democratice
14.03.2002, Cluj-Napoca (Catholica) - Astăzi s-a încheiat Seminarul de două zile pe tema „Integrarea Europeană şi Drepturile Omului – cu aplicaţie la drepturile şi libertăţile religioase”. La acest Seminar, din partea Eparhiei greco-catolice de Cluj-Gherla, au participat PS Florentin Crihălmeanu, Episcop Auxiliar de Cluj-Gherla; pr. Mircea Marţian, coordonatorul Biroului de Presă al Eparhiei; şi jur. Cristian Teglaş, econom eparhial.
În cadrul şedinţelor de astăzi, jur. Cristian Teglaş a susţinut o intervenţie pe tema „Libertatea religioasă – expresie a unei societăţi democratice”. În această intervenţie, jur. Cristian Teglaş analizează problema libertăţii religioase, care este într-adevăr o „problemă” pentru România, fiind menţionată în două Rapoarte ale Biroului pentru Democraţie, Libertate Religioasă şi Muncă, al guvernului american (din 26 octombrie 2001 şi din 4 martie 2002).
În discursul său, juristul greco-catolic identifică „paradoxuri şi inexactităţi care guvernează domeniul vieţii religioase în România”: „Astfel, avem Constituţia care în art. 29 proclamă libertatea conştiinţei şi libertatea religioasă, dar în acelaşi timp avem decretul 177/1948, un act neconstituţional şi perimat, în condiţiile noii realităţi din România, auzind de multe ori teorii bazate pe acest decret, ca fiind Legea Cultelor încă în vigoare.”
„Exisă Decretul Lege 9/1989 care a declarat decretul 358/1948 ca `discriminator şi nedrept, care a adus grave prejudicii, materiale şi morale, poporului român`. România a semnat de asemenea Declaraţia privind principiile fundamentale de drept cu privire la victimele abuzului de putere, adoptată de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite, cu numărul 46/34, la 29.11.1984, care stipulează `membrii Naţiunilor Unite trebuie să introducă în legislaţia lor norme care combat abuzurile de putere şi prevăd reparaţii pentru victimele unor astfel de abuzuri … în cazul în care guvernul, sub autoritatea căruia au fost comise astfel de acte, nu mai există, Statul sau guvernul care i-a succedat trebuie să asigure reparaţiile pentru victime`. În ciuda existenţei acestor prevederi, nu a fost adoptată încă o lege privind restituirea bunurilor confiscate de regimul comunist care au aparţinut cultelor religioase.”
În încheiere, jur. Cristian Teglaş a spus: „Nu suntem împotriva unei Legi a Cultelor, dar după părerea noastră, pentru a fi în noul spirit european, în care nu se mai enumeră limitele ci se enunţă principiile, noua Lege a Cultelor este cuprinsă în art. 29 aliniatul 3 din Constituţia României – `cultele religioase sunt libere şi se organizează potrivit statutelor proprii, în condiţiile legii`. În acest mod am realiza şi aceea unitate în diversitate care se doreşte a fi Uniunea Europeană şi nu o uniformizare aşa cum se afirmă adesea. Respectând şi acceptând că fiecare cult are statute proprii am începe să acceptăm libertatea religioasă a celuilalt. În lumina gândirii europene, fiecare are dreptul la exprimare proprie, la libertatea proprie, cu specificul fiecăruia în limitele legii. Într-o Europă unită, aşa cum afirmă Preşedintele Uniunii Europene, dl Romano Prodi, `nu există majorităţi şi minorităţi, pentru că toţi, într-un fel sau altul, suntem minoritari`.”
