Biserica Ortodoxă Română la începutul anului 2002
21.03.2002, Bucureşti (Viaţa Cultelor) - Autocefală din 1885 şi organizată ca Patriarhie din 1925, Biserica Ortodoxă Română (BOR) are drept cea mai înaltă autoritate Sfântul Sinod, alcătuit din ierarhii în funcţiune: Mitropoliţi, Arhiepiscopi, Episcopi, Episcopi vicari şi Arhierei vicari. Între sesiunile Sfântului Sinod funcţionează Sinodul permanent, în componenţa căruia intră Patriarhul, Mitropoliţii în funcţiune şi secretarul Sfântului Sinod. Organismul reprezentativ central al BOR este Adunarea Naţională Bisericească (ANB), formată din membrii Sfântului Sinod şi din câte trei reprezentanţi ai fiecărei eparhii (un cleric şi doi mireni) aleşi pe o perioadă de patru ani. Organul suprem administrativ este Consiliul Naţional Bisericesc, alcătuit din trei clerici şi şase mireni aleşi de ANB pe o perioadă de 4 ani, şi din consilierii administrativi patriarhali ca membri permanenţi.
Patrarhia Română cuprinde cinci Mitropolii în ţară cu 10 Arhiepiscopii şi 13 Episcopii, 148 de protopopiate, 12 663 de parohii şi filii, în care slujesc 11 909 de preoţi şi diaconi. În jurul graniţelor României şi în diaspora funcţionează sub jurisdicţia Patriarhiei Române trei Mitropolii (Mitropolia Basarabiei, Mitropolia Ortodoxă Română pentru Germania şi Europa Centrală şi Mitropolia Ortodoxă Română pentru Europa Occidentală), o Arhiepiscopie (Arhiepiscopia Ortodoxă Română din America şi Canada), şi două Episcopii (Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria şi Episcopia Ortodoxă Română din Iugoslavia). În cuprinsul Patriarhiei Române funcţionează 359 mânăstiri, 154 schituri şi 8 metocuri, în care vieţuiesc 2 810 călugări şi 4 795 călugăriţe. Viaţa liturgică şi de cult în slujba credincioşilor se desfăşoară în 12 509 locaşuri de cult parohiale şi filiale (din care 136 au fost sfinţite şi inaugurate anul trecut). În anul 2001 a fost pusă piatra de temelie la alte 162 locaşuri de cult, au continuat lucrările de construcţie la 867 de biserici, iar în 144 de biserici au continuat lucrările de pictare. Capele sau biserici există şi în diferite instituţii bugetare, după cum urmează: 120 în spitale, 61 în unităţi militare, 38 în penitenciare, 20 în unităţi şcolare, 17 în azile şi orfelinate şi trei în centre de reeducare.
Învăţământul teologic universitar este organizat în 15 centre universitare, în fiecare dintre acestea existând câte o Facultate de Teologie Ortodoxă, totalizând 11 specializări. Una dintre acestea este de comunicare şi slujire prin limbaj mimico-gestual (pentru persoanele cu deficienţe de auz), la Piteşti. Numărul studenţilor teologi este de 12 244, dintre care 6614 studiază Teologia pastorală. În România învaţă ca bursieri ai Patriarhiei Române 113 studenţi din Republica Moldova, 21 din Ucraina, 6 din Iugoslavia, câte 3 din Austria şi din SUA, câte 2 din Macedonia, Germania şi Italia, şi câte unul din Albania, Franţa şi Canada. 10 facultăţi de Teologie organizează cursuri de studii aprofundate (masterat) cu 385 de cursanţi (doi din Republica Moldova) şi trei facultăţi de teologie organizează cursuri de doctorat cu 279 de doctoranzi (patru din Republica Moldova). Învăţământul religios în şcolile publice este asigurat de 10 479 de profesori de religie (preoţi şi laici). studenţi şi învăţători cu atestat de religie.
Patriarhia Română are cinci reviste şi publicaţii centrale şi 53 de reviste şi publicaţii eparhiale, reviste şi publicaţii parohiale şi mânăstireşti. Anul trecut au apărut 33 de cărţi în Editura Institutului Biblic şi de Misiune al BOR şi alte 121 de cărţi în editurile eparhiilor.
În cadrul Patriarhiei sunt deschise 293 de colecţii muzeale de artă şi sedii pentru conservarea cărţii de patrimoniu şi a obiectelor vechi bisericeşti. 36 dintre acestea funcţionează la centrele eparhiale, 159 la mânăstiri, 63 la parohii, 32 la protopopiate şi 3 în alte instituţii bisericeşti. Datele au fost comunicate la şedinţa Sfântului Sinod din 12-13 martie 2002.
