Eveniment duhovnicesc în jurul lansării unei cărţi a Chiarei Lubich

21.03.2002, Bucureşti (Viaţa Cultelor) - La 16 martie curent, într-o aulă a noii clădiri a Bibliotecii Academiei Române din Bucureşti, a avut loc lansarea versiunii româneşti a cărţii „Il grido” – „Strigătul” de Chiara Lubich, apărută în editura Arhiepiscopiei romano-catolice locale, cu Imprimatur dat de ÎPS Arhiepiscop şi Mitropolit Ioan Robu. Ediţia românească o urmează la scurt timp pe cea originală, apărută la Roma, în 2000, în Citta Nuova Editrice, cu prefaţa semnată de Cardinalul Paul Poupard. Au fost aniversaţi cu acest prilej 20 de ani de prezenţă în România a Mişcării Focolarelor, curent spiritual din Biserica Romano-Catolică fondat de Chiara Lubich la Trento (Italia) în 1943.

Chiara Lubich este una dintre cele mai însemnate personalităţi feminine ale Bisericii Catolice, preşedintă de onoare a Conferinţei Mondiale a Religiilor pentru Pace, premiată UNESCO, laureată a numeroase titluri de Doctor Honoris Causa (teologie, filosofie, economie, psihologie, pedagogie, comunicaţii, sociologie). Scrierile sale sunt traduse în peste 20 de limbi. Mişcarea Focolarelor, care lucrează pentru pace şi unitate în lume, este răspândită în 182 de ţări şi are circa şapte milioane de aderenţi – Episcopi, preoţi şi călugări, familii, persoane consacrate, intelectuali şi studenţi – din 350 de Biserici şi comunităţi, inclusiv evrei, musulmani şi chiar necredincioşi.

Subtitlul cărţii „Strigătul”, Isus răstignit şi părăsit în istoria şi viaţa Mişcării Focolarelor, de la începuturile sale, în 1943, până în pragul celui de al treilea mileniu, îi îndeamnă pe cititori să pătrundă în miezul experienţei focolarinilor: întâlnirea cu Cel Iubit, cu Răstignitul care, pe cruce, strigă „Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, pentru ce m-ai părăsit?”. Cartea este chiar povestea acestei întâlniri, trăită de Chiara Lubich însăşi şi împărtăşită cu ceilalţi membri ai Mişcării. Rugăciunea adresată de Iisus Cristos Tatălui, Ca toţi să fie una (In 17, 21) este cealaltă constantă a spiritualităţii Focolarinilor.

La lansarea cărţii au participat ÎPS Ioan Robu, ÎPS Serafim Joantă, Mitropolitul ortodox român pentru Germania şi Europa centrală, ÎPS Jean-Claude Périsset, Nunţiul Apostolic în România, Mons. Albert Rauch, directorul Institutului Catolic pentru Biserici Orientale de la Regensburg, Germania, dr. Vida Rus, conducătoarea Mişcării Focolarelor din România, traducătoarea, Mihaela Voicu.

Pornind de la o frază a Chiarei Lubich, Voi veni spre tine, Doamne, cu visul meu cel mai nebun, să-Ţi aduc lumea în braţe, ÎPS Ioan Robu a vorbit despre carte ca despre un „text ce trebuie mai mult meditat, decât citit”. Carisma Chiarei este revelaţia relaţiei care există între Isus răstignit, părăsit, pe de o parte, şi unitate, pe de altă parte, doi stâlpi ai Mişcării sale, a mai spus Arhiepiscopul romano-catolic de Bucureşti.

Pledoaria cea mai înflăcărată pentru Mişcarea Focolarelor, „care are în România milioane de posibili aderenţi printre credincioşii ortodocşi”, a fost făcută de ÎPS Serafim Joantă, care a mărturisit că deşi nu face parte oficial din aceasta, se consideră un focolar à part entière, pentru că o cunoaşte din interior şi graţie ei a putut traversa anii dramatici de la începutul prezenţei sale în Germania ca Mitropolit român ţinând de Biserica Ortodoxă Română. ÎPS Serafim a evocat în context „campania de osândă” pornită împotriva sa de românii stabiliţi în Germania în urmă cu decenii, perioada îndelungată când era calomniat de toate ziarele din ţară şi care i s-a părut „un tunel de groază nesfârşit”. „Cu ajutorul focolarelor, al Părintelui Rauch şi al Părintelui Wyrwoll, am putut trece peste aceste multe încercări mai uşor decât dacă aş fi fost singur”, a mai spus ÎPS Serafim, care şi-a exprimat apoi recunoştinţa faţă de lucrarea lui Dumnezeu, prin care numărul parohiilor româneşti din Germania, bunăoară, a crescut din 1994 până acum de la 6 la 32, Mitropolia a reuşit să-şi cumpere o biserică la Nürnberg, şi mulţi dintre foştii lui detractori au ajuns să-i ceară iertare.

Mitropolitul ortodox a vorbit de asemenea despre stagnarea la care s-a ajuns în mişcarea ecumemică, după 50-60 de ani de eforturi în această direcţie, şi a recomandat ca în întâlnirile lor, teologii diferitelor Biserici „să se golească de ideile lor, pentru a primi tot ce este pozitiv la ceilalţi” şi într-o astfel de atitudine smerită „să găsească mult mai multe căi de apropiere”. „Ceea ce este astăzi o schizofrenie este Teologia raţională, lipsită de baze mistice, duhovniceşti. Biserica Ortodoxă ar putea juca un rol foarte important, pentru că are bogăţia mistică, dar, din păcate, nu este destul de duhovnicească”, a mai spus ÎPS Serafim.