GDS încearcă să aducă lumină în conflictul dintre BOR şi BRU

04.04.2002, Bucureşti (Catholica) - Astăzi a avut loc în organizarea Grupului pentru Dialog Social (GDS), la sediul acestuia de pe Calea Victoriei, nr. 120, din Bucureşti, o dezbatere pe tema „Proprietăţile Bisericii Greco-Catolice după 12 ani de la recâştigarea libertăţii”. La întâlnirea care a durat peste trei ore au participat aproximativ 50 de persoane.

Din partea GDS a vorbit dna Doina Cornea, care şi-a exprimat regretul că Biserica Ortodoxă Română (BOR) nu şi-a făcut „mea culpa” pentru suferinţele provocate Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică (BRU) în secolul XX, şi că nu s-a desociat încă de evenimentele din 1948. În acel an BRU a fost declarată ca fiind ilegală de către statul comunist, care a preluat o parte din proprietăţi, bisericile şi casele parohiale dându-le BOR. Actul de forţă, în urma căruia toţi Episcopii, precum şi numeroşi preoţi, călugări şi laici greco-catolici au fost aruncaţi în închisoare, este încă văzut de unii ortodocşi ca o „reparaţie istorică” a evenimentelor din anii 1698-1700, când cea mai mare parte a ortodocşilor din Transilvania au revenit la comuniunea cu Biserica Romei, născându-se astfel BRU.

Dna Cornea a adresat un apel pentru rezolvarea creştinească a problemelor, condamnând BOR pentru demolarea de biserici foste greco-catolice şi pentru nerespectarea deciziilor judecătoreşti de repunere în posesie în unele localităţi a BRU. GDS a mai criticat de asemenea limbajul folosit de unii Ierarhi, care au condamnat BRU şi au folosit acelaşi mesaj denigrator ca în anii `50. S-a făcut referire la acuza formulată de IPS Andrei Andreicuţ, conform căreia BRU a căutat şi caută doar „privileghiomuri”, ceea ce, în opinia GDS reprezintă o negare a importantului rol pe care BRU l-a avut în istoria poporului român.

GDS a mai anunţat intenţia de a adresa Guvernului un memoriu prin care să ceară introducerea unei legi speciale pentru retrocedarea bunurilor care au aparţinut BRU. GDS consideră că decretul 126 este inoperant, şi că este nevoie de o intervenţie asemenea ordonanţei de urgenţă privind bunurile evreilor.

Din partea BRU au participat doi Episcopi: PS Florentin Crihălmeanu, Episcop Auxiliar de Cluj-Gherla, şi PS Alexandru Mesian, Episcop de Lugoj, alături de câţiva consilieri, clerici şi laici. PS Florentin a făcut o prezentare a situaţiei BRU, subliniind că aceasta este în realitate, după 12 ani de „libertate”, încă persecutată. Episcopul a oferit date statistice şi numeroase exemple. El a arătat astfel că în 1948 BRU avea 2012 biserici, dintre care, în cadrul dialogului dintre BRU şi BOR, a cerut retrocedare a 160 de biserici. În cei trei ani de când se desfăşoară dialogul, doar 6 biserici au fost retrocedate ca urmare a înţelegerii între Ierarhii celor două Biserici.

În mod insistent, Ministerul Culturii şi Cultelor, dar şi BOR, vorbesc despre cele 150 de biserici retrocedate greco-catolicilor (ca şi 150 ar reprezenta suficient în comparaţie cu 2012), încercând să dea impresia că acesta este rodul dialogului. Adevărul, după cum a subliniat PS Florentin, este că din cele 150 de biserici, doar 6 au fost obţinute prin dialog, celelalte fiind luate imediat după 1990, adesea cu tensiuni, sau paşnic, în cazul celor 50 de biserici retrocedate de Mitropolitul ortodox Corneanu.

PS Alexandru Mesian a intervenit subliniind gestul IPS Corneanu, care, în afara Comisiei de Dialog, şi în afara decretului 126, a avut bunăvoinţa de a restitui BRU aproape 50 de biserici. Aceasta nu a însemnat în nici un caz o pierdere pentru BOR, a subliniat Episcopul greco-catolic de Lugoj. Dimpotrivă, relaţiile dintre greco-catolici şi ortodocşi în Banat sunt mult mai calde şi mai calme, iar BOR a câştigat enorm ca şi imagine în exterior, Mitropolitul Corneanu fiind una dintre figurile cele mai apreciat în Occident. Exemplul lui, consideră Ierarhii greco-catolici, ar trebui urmat şi de alţi Episcopi sau Mitropoliţi ortodocşi.

PS Florentin a continuat arătând că BRU a acţionat pentru detensionarea situaţiei din Transilvania. Astfel, după 1990, BRU a construit sau are încă în construcţie peste 200 de biserici, dovadă a faptului că nu s-a oprit doar asupra revendicărilor. Sunt astfel cazuri de localităţi în care BRU, construind o nouă biserică, nu a mai insistat pentru retrocedarea bisericii foste greco-catolice, lăsând-o mai departe BOR. Dar, se întreabă PS Florentin, în câte cazuri BOR, după ce şi-a construit o nouă biserică într-o localitate, a retrocedat-o pe cea veche greco-catolicilor? Mai mult, a continuat el, ortodocşii construiesc bisericile noi chiar lângă cele foste greco-catolice, pentru ca apoi să le dărâme pe acestea, o dovadă fiind Vadul Izei.

Din partea BOR nu a participat nici un Episcop, ci doar consilieri şi decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti. Poziţia adoptată a fost cea binecunoscută: trebuie să se rămână pe dialog, fără intervenţia statului, nici măcar ca moderator. BOR a făcut apel la iubirea creştinească, lovind însă în BRU cu monedele deja devenite clasice. Astfel, Biserica Greco-Catolică a fost făcută vinovată pentru blocarea dialogului internaţional dintre Biserica Catolică şi Bisericile Ortodoxe. La ultima întâlnire a Comisiei Mixte de Dialog Internaţional, de la Baltimore, SUA, partea ortodoxă a refuzat iniţial începerea lucrărilor deranjată de prezenţa Episcopului greco-catolic Alexandru Mesian, singurul Ierarh răsăritean din partea catolică. În final, ţinând cont că Biserica Catolică nu a renunţat la prezenţa PS Alexandru, lucrările au început, din păcate fără a se ajunge la rezultate semnificative.

O altă afirmaţie din partea BOR, care susţine, în viziunea lor, opoziţia faţă de retrocedarea către BRU a proprietăţilor confiscate în 1948, este că Biserica Greco-Catolică „de acum” nu mai este tot una cu Biserica Greco-Catolică „dinainte de 1948” (!!!). Se încearcă astfel negarea faptului că BRU a supravieţuit în catacombe între 1948 şi 1989, având mai departe Episcopi şi preoţi care să păstorească turma. Mai subtil, se afirmă că actuala BRU este una latinizată, care s-a îndepărtat de originile ei. Se uită că această situaţie se datorează tocmai confiscării de către stat a bisericilor greco-catolice (care au fost date cui? BOR desigur!), astfel că credincioşii greco-catolici au optat adesea la a frecventa pe mai departe bisericile romano-catolice.