Papa va beatifica în Bulgaria trei martiri ai comunismului

21.05.2002, Roma (ZENIT) - Vizita Papei Ioan Paul al II-lea în Bulgaria va culmina duminică, 26 mai, cu beatificarea a trei călugări bulgari, martirizaţi de dictatura comunistă în 1952.

Duminică, în oraşul Plovdiv, Papa va beatifica trei călugări augustinieni asumpţionişti. Primul, Kamen Vitchev (1893-1952), a fost de rit răsăritean; ceilalţi doi, Pavel Djidjov (1919-1952) şi Josaphat Chichkov (1884-1952), au fost de rit latin. Fondată acum 150 de ani, această familie călugărească a rămas dedicată apropierii de creştinismul răsăritean. Ei vor fi primii Fericiţi ai acestui ordin. Va fi pentru a doua oară când Papa va beatifica martiri ai comunismului în afara Romei, într-o ţară de tradiţie ortodoxă: prima oară a făcut-o anul trecut, în Ucraina.

Cei trei asumpţionişti au fost împuşcaţi în 11 noiembrie 1952, la ora 11:30, în închisoarea centrală din Sofia, alături de Episcopul Eugene Bossilkov de Nicopoli, beatificat deja în 1998. În urma procesului de beatificare, Episcopul şi cei trei călugări au fost recunoscuţi ca martiri, ucişi „din ură faţă de credinţă”. Ei au îndurat bătăi şi torturi, fiind apoi, la 3 octombrie, condamnaţi la moarte, ca „spioni ai Vaticanului” şi „lachei ai imperialismului”. Trupurile lor nu au fost găsite niciodată.

Procesul a 40 de preoţi, călugări şi laici catolici bulgari, printre care şi cei patru martiri, a început la 29 septembrie 1952 la Curtea Supremă a Bulgariei, din Sofia. Prizonierii au fost insultaţi şi torturaţi, subiecţi ai unui „act de acuzare împotriva Organizaţiei Catolice de Conspiraţie şi Spionaj din Bulgaria”. Ei au fost acuzaţi de a fi „organizat şi condus încă din 9 septembrie 1944 o organizaţie al cărui obiectiv era de a răsturna, submina, şi slăbi puterea democrată populară printr-o lovitură de Stat, insurecţie, revoltă, acte teroriste, crime, şi intervenţii armate străine”.

Ei au mai fost de asemenea declaraţi „membri ai unei organizaţii de spionaj şi conspiraţie, în mai multe dintre oraşele din ţară, pregătind un război imperialist împotriva URSS, a Bulgariei şi a altor ţări cu democraţie populară”.

Sentinţa, pronunţată în 3 octombrie 1952, în ajunul deschiderii celui de al 19-lea Congres al Partidului Comunist Sovietic din Moscova, i-a declarat pe cei trei călugări asumpţionişti „vinovaţi de a fi organizat şi condus în Bulgaria, din 9 septembrie 1944 până în vara anului 1952, o organizaţie clandestină, o agenţie de servicii secrete a Papei şi a imperialiştilor”, şi i-a condamnat „la moarte prin împuşcarea de către un pluton de execuţie, confiscându-li-se toate proprietăţile în beneficiul statului.

Vocaţia ecumenică

Ordinul Asumpţioniştilor a fost fondat în 1850, de către Emmanuel d`Alzon (1810-1880), Vicar General al Diecezei de Nimes, şi director al Colegiului Asumpţiunii (Înălţării) – de aici numele ordinului. Cu motto-ul „Vină Împărăţia Ta”, fondatorul a trasat un plan doctrinal (cu educaţia ca prioritate), social (subliniind solidaritatea) şi ecumenic, în căutarea unităţii creştine. Cei 950 de asumpţionişti de astăzi trăiesc în 30 de ţări din lumea întreagă, printre care şi Republica Democrată Congo, Madagascar, Kenya, Coreea şi Vietnam. [Ordinul există şi în România.]

Chemat după o întâlnire cu Papa Pius al IX-lea să lucreze pentru refacerea unităţii cu Biserica Ortodoxă, în 1865 Emmanuel d`Alzon a fondat Congregaţia pentru femei a Oblatelor Asumpţioniste, strâns unită cu misiunea ecumenică a Asumpţioniştilor din Răsărit. Fidele carismei de „fiice ale Bisericii” şi „lucrători ai unităţii”, Oblatele Asumpţioniste sunt prezente în 20 de ţări din Europa, Asia, Africa, şi America Latină.