Puţinii catolici din Azerbaijan îl aşteaptă pe Papa
21.05.2002, Azerbaijan (CWNews) - Săptămâna aceasta, Papa Ioan Paul al II-lea va vizita Azerbaijanul, un stat a cărui credinţă majoritară este islamismul. Deşi încă din 1790 există aici o comunitate catolică formată din polonezii deportaţi politic, astăzi catolicii numără doar 130 de credincioşi.
Păstorul lor, pr. Josif Daniil, este un belgian de origine slavă. Descriindu-şi parohia într-un interviu pentru publicaţia Ekho din Baku, el afirma că „peste jumătate sunt străini, în principal diplomaţi şi angajaţi ai companiilor petroliere”.
De ce vizitează Papa o comunitate atât de mică? Conform pr. Daniil, cel mai important motiv este acela că Papa a vizitat deja Armenia (anul trecut, la aniversarea a 1700 de ani de creştinism). Iar Armenia şi Azerbaijan se află în conflict asupra regiunii muntoase Nagorno-Karabakh, care în ultimii 80 de ani a fost condusă de Azerbaijan, dar a cărei populaţie este majoritar armeană. Atunci când Uniunea Sovietică a început să se dezmembreze, între Armenia şi Azerbaijan a izbucnit un război, şi deşi de câţiva ani există un armistiţiu agitat, nu s-a ajuns la nici o soluţionare oficială a disputei. Vizita papală, a explicat pr. Daniil, urmăreşte să demonstreze că Papa nu ţine cu armenii în conflictul privind Nagorno-Karabakh, să demonstreze imparţialitatea sa.
Situaţia este oarecum similară cu cea din 1982, când îndelung aşteptata vizită în Marea Britanie a avut loc la încheierea războiului dintre Marea Britanie şi Argentina asupra Insulelor Falkland, imediat după aceea fiind organizată o vizită şi în Argentina.
Este important faptul că Papa a fost invitat în Azerbaijan nu de comunitatea catolică sau de reprezentaţii altor religii, ci de preşedintele Azerbaijanului, Heydar Aliyev, care vede în vizită un eveniment politic important. Călătoria Papei, a subliniat el, va ridica fără îndoială ţara în ochii comunităţii internaţionale, şi poate va duce la o rezolvare a disputei privind regiunea Nagorno-Karabakh.
Liderii religioşi azeri au luat atitudini diferite privind vizita Papei. Liderii islamici s-au pronunţat atât categoric împotrivă cât şi pentru. Liderul principalului grup creştin local, Episcopul ortodox rus Aleksandr al Baku şi al regiunii caspice, s-a manifestat de asemenea cu vehemenţă împotriva vizitei. Prelatul ortodox, preluând criticile aduse Vaticanului de către Patriarhia Moscovei, vede această vizită ca un alt exemplu de „intruziune” în ţinuturile fostei Uniuni Sovietice. Episcopul Aleksandr a afirmat că el şi alţi clerici ortodocşi vor participa la întâlnirea cu Papa doar dacă preşedintele Aliyev va considera participarea lor drept absolut necesară.
Conform pr. Daniil, vizita papală mai are încă un scop: recunoaşterea toleranţei guvernului azer faţă de alte credinţe – o toleranţă care, a spus el, vine atât din „mentalitatea naţiunii noastre”, cât şi din politica preşedintelui Aliyev. Aici însă se ajunge la o problemă delicată. În ultimele luni, guvernul Azerbaijanului a obligat toate grupurile şi organizaţiile religioase din ţară să îşi înnoiască recunoaşterea legală. Câteva grupuri – printre care şi unele musulmane şi creştine – au avut probleme în acest proces, ceea ce a atras atenţia organizaţiilor internaţionale de apărare a drepturilor omului. Autorităţile azere afirmă însă că nu este vorba de discriminare religioasă, ci doar de grupuri ale căror idei şi activităţi ameninţă pacea civilă şi ordinea publică.
Ca un alt motiv al interesului Papei pentru o ţară aşa mică, pr. Daniil subliniază faptul că Azerbaijanul este situat în Caucaz, „la intersecţia între est şi vest, între nord şi sud”. Ţara ocupă o poziţie extrem de importantă din punct de vedere strategic, şi poate acţiona ca „o punte a păcii”. Azerbaijanul, a adăugat liderul catolic, poate da „un impuls pozitiv ţărilor vecine, care se confruntă cu ameninţarea extremismului”.
Datorită numărului mic de catolici din Azerbaijan, vizita papală va avea o dimensiune redusă în comparaţie cu alte vizite papale. Biserica nu deţine proprietăţi în care să îl primească pe Papa după o lungă şi obositoare deplasare; el va fi găzduit într-un hotel din Baku – va fi pentru prima oară când Suveranul Pontif nu va sta într-o clădire religioasă. Când va celebra Liturghia, nu va fi ca de obicei pe un stadion imens, ci într-o sală închisă. La celebrarea liturgică vor participa probabil 5.000 de persoane, dintre care mulţi catolici care vor vizita ţara special cu această ocazie.
