Sărbătorile Sfintei Cruci şi a Fecioarei Îndurerate

15.09.2002, Castel Gandolfo (ZENIT) - Preaiubiţi fraţi şi surori!

1. Sărbătoarea Înălţării Sf. Cruci, pe care am celebrat-o ieri, este urmată astăzi de sărbătoarea Fecioarei Îndurerate. Două celebrări liturgice care ne invită să pornim într-un pelerinaj spiritual spre Calvar. Ele ne încurajează să ne unim cu Preasfânta Fecioară Maria în contemplarea misterului crucii.

   Creştinismul îşi are ca principal simbol crucea. Acolo unde Evanghelia a prins rădăcini, se află crucea pentru a indica prezenţa creştinilor. În biserici sau case, spitale sau şcoli, în cimitire – crucea a devenit semnul prin excelenţă al unei culturi care îşi trage adevărul şi libertatea, încrederea şi speranţa din mesajul lui Cristos.

   În procesul de secularizare, care caracterizează o mare parte a lumii contemporane, este tot mai important ca credincioşii să îşi înalţe privirea spre acest semn central al Revelaţiei şi înţeleagă semnificaţia lui originală şi autentică.

2. Şi astăzi, aşa după cum ne învaţă primii Sfinţi Părinţi, Biserica prezintă lumii crucea ca fiind „copacul vieţii” din care omul poate dobândi semnificaţia ultimă şi deplină a fiecărei existenţe unice şi a întregii istorii umane.

   Deoarece Isus a făcut-o să fie instrumentul mântuirii, crucea nu mai este sinonim cu un blestem ci, dimpotrivă, cu o binecuvântare. Pentru om, chinuit de îndoială şi de păcat, ea revelează faptul că „Dumnezeu aşa a iubit lumea, încât pe Fiul Său Cel Unul-Născut L-a dat ca oricine crede în El să nu piară ci să aibă viaţă veşnică” (Ioan 3,16). Într-un cuvânt, crucea este simbolul suprem al iubirii.

   De aceea, tineri creştini o poartă cu mândrie pe drumurile lumii, încredinţând lui Cristos toate grijile lor şi toate aşteptările lor de libertate, dreptate şi pace.

3. La picioarele crucii, Fecioara Maria, unită total cu Fiul ei, a putut să împărtăşească într-un mod unic profunzimea durerii şi iubirea sacrificiului Lui. Nimeni nu poate să ne înveţe mai bine decât ea să iubim crucea. Fecioarei Îndurărilor îi încredinţăm tinerii, familiile, naţiunile şi întreaga omenire. O invocăm în mod special pentru bolnavi şi pentru cei care suferă, pentru victimele nevinovate ale nedreptăţii şi ale violenţei, pentru creştinii persecutaţi pentru credinţa lor. Fie ca Crucea glorioasă a lui Cristos să fie pentru toţi o garanţie a speranţei, a eliberării şi a păcii.