S-a încheiat restaurarea Giulgiului din Torino
22.09.2002, Torino (ZENIT) - Figura omului crucificat imprimată pe binecunoscutul Giulgiu din Torino poate acum fi văzută mult mai clar, după procesul de restaurare condus de experţi.
La prezentarea oficială de sâmbătă a Giulgiului restaurat, Cardinalul Severino Poletto, Arhiepiscop de Torino, a explicat faptul că scopul muncii a fost garantarea conservării pânzei. Munca de restaurare a implicat scoaterea peticelor cusute pe Giulgiu acum 470 de ani. Cardinalul, care este custodele pontifical al relicvei, a declarat că restaurarea a fost făcută cu acordului Sfântului Scaun (care este posesorul Giulgiului) şi sub atenta supraveghere a experţilor în domeniu.
Pentru restaurare, Giulgiul – în care tradiţia spune că ar fi fost înfăşurat trupului lui Cristos după crucificare – a fost dus în lunile iunie şi iulie în sacristia Catedralei din Torino. Lucrarea a fost făcută de o echipă condusă de expertul elveţian Mechtild Flury-Lemberg, fost director al Muzeului Abegg din Berne. De pe Giulgiu au fost eliminate treizeci de petice triunghiulare, cusute de călugăriţele din Chambery, Franţa, în 1534, după incendiul din 1532 care a deteriorat relicva. A fost eliminată de asemenea „ţesătura olandeză” cusută pe spatele Giulgiului acum 450 de ani pentru a-l conserva. Lucrarea a permis eliminarea prafului şi nisipului acumulat de-a lungul secolelor pe ţesătura Giulgiului. Toate materialele luate din Giulgiu au fost atent catalogate şi puse în locuri sigure.
În timpul expunerii din 1978 a relicvei, pelerinii puteau citi alăturat următoarea indicaţie: „Nu acordaţi atenţie marginilor întunecate”. Era evident de atunci că peticele şi ţesătura olandeză fac dificil de recunoscut figura omului crucificat, în mod misterios imprimată pe material. Această indicaţie nu mai este necesară . Restaurarea a făcut acum mai uşoară recunoaşterea imaginii, care este schimbată, odată cu eliminarea peticelor.
Cardinalul Poletto a declarat că Giulgiul nu trebuie să fie o sursă de conflict, de diviziune sau controversă, ci un punct de referinţă pentru o mai profundă reflecţie şi rugăciune. El şi-a exprimat speranţa că Patriarhul ortodox rus Alexei al II-lea şi Papa Ioan Paul al II-lea vor putea să se întâlnească la Torino pentru a se ruga împreună în faţa Giulgiului. În Rusia există o devoţiune puternică pentru Giulgiu.
Relicva, care are 4,39 metri lungime şi 1,15 metri lăţime, este acum aşezată într-un mediu în care climatul este controlat. Capela din Catedrala din Torino în care se păstrează Giulgiul este supravegheată permanent. Restaurarea a condus la obţinerea de numeroase informaţii digitale. Pentru prima oară, ambele părţi ale Giulgiului din Torino au fost reproduse pe computer. Cardinalul Poletto a declarat că Vaticanului îi va fi trimis un dosar, care ar putea invita la noi studii ştiinţifice asupra relicvei.
Dovezi istorice ale existenţei Giulgiului au apărut în secolul al XIV-lea, deşi unii istorici spun că există documente mai timpurii, din Ierusalim, Odessa, Constantinopol şi Atena. Un studiu efectuat în 1988 cu Carbon-14, efectuat în laboratoarele din Oxford – Anglia, Tucson – Arizona, şi Zurich – Elveţia, a tras concluzia că Giulgiu a fost confecţionat în Evul Mediu. Cu toate acestea, numeroşi oameni de ştiinţă au constestat rezultatele.
Biserica Catolică nu s-a pronunţat asupra originilor lui. Atunci când a vizitat relicva în mai 1998, Papa Ioan Paul al II-lea a spus: „Nefiind o problemă de credinţă, Biserica nu are de ce să se pronunţe în astfel de probleme. Ea lasă sarcina studierii oamenilor de ştiinţă, care să dea răspunsuri la întrebările legate de acesta.” „Ceea ce are cu adevărat importanţă pentru credincioşi este faptul că Sfântul Giulgiu este o oglindă a Evangheliei”, a explicat Sfântul Părinte, subliniind că există o convergenţă între naraţiunea Evangheliei şi imaginea omului de pe Giulgiu.
