Statul trebuie să accepte, nu doar să tolereze religia

30.09.2002, Mexic (ZENIT) - Statul nu trebuie să considere că Biserica este în serviciul, dar are dreptul să aştepte colaborare eclesială în domenii care promovează binele comun, spune un oficial al Vaticanului.

Vorbind în cadrul unei conferinţe cu tema „Relaţiile Biserică-stat în statul modern”, Arhiepiscopul Jean-Louis Tauran, Secretarul Vaticanului pentru Relaţiile cu Statele, a spus că nu trebuie niciodată să se aştepte sprijin pentru un partid sau un program politic din partea comunităţilor de credincioşi. Acest lucru ar însemna o manipulare crasă, a spus prelatul francez.

Arhiepiscopul Tauran a ţinut acest discurs miercurea trecută în cadrul Congresului Internaţional privind Libertatea Religioasă, care s-a desfăşurat în auditoriumul Uniunii Universităţilor din America Latină, din Mexico City, unde a primit recunoaşterea pentru contribuţia sa şi a semnat carta pentru înfiinţarea Institutului pentru Libertate Religioasă din Mexic.

Arhiepiscopul s-a aflat în Mexic pentru a celebra a 10-a aniversare a restabilirii de relaţii diplomatice între această ţară şi Vatican. El a folosit această ocazie pentru a ridica întrebări incisive. Ce folos ar fi dacă Biserica ar repeta doar ceea ce toţi ceilalţi spun şi fac? Ce fel de Biserică ar fi dacă nu ar face nimic altceva decât să imite lumea?

Citând din Conciliul Vatican II, Arhiepiscopul Tauran a spus: „Viitorul omenirii este în mâinile acelora care vor putea să dea generaţiilor viitoare motive de a trăi şi spera”. În acest domeniu, „puterile politice şi autorităţile spirituale trebuie să lucreze împreună”, a adăugat. Vitalitatea unei societăţi şi concordanţa politicilor cer ca naţiunea să aibă oameni care cred, iubesc şi speră, a spus Arhiepiscopul Tauran. El a fost însoţit de Nunţiul Apostolic, Arhiepiscopul Giuseppe Bertello, şi de Cardinalul Norberto Rivera, Arhiepiscopul primat al Mexicului.

În ceea ce priveşte relaţiile Biserică-stat, Arhiepiscopul a spus că un stat tolerant ar trebui să practice „neutralitatea pozitivă”. Aceasta implică, a spus el, să recunoască toate religiile şi formele lor de expresie, atâta timp cât acestea nu afectează ordinea publică sau siguranţa, menţinând relaţii bune cu liderii credincioşilor; şi să nu intervină în probleme interne eclesiale. Arhiepiscopul a susţinut că o astfel de relaţie ar justifica subvenţionarea, dacă este nevoie, a unor activităţi de natură generală şi de interes public, chiar dacă ele sunt realizate într-un cadru confesional, de exemplu în şcoli şi spitale.

Mai mult, statul nu poate ignora realitatea socială a religiei, a spus Arhiepiscopul. Un stat democratic trebuie să asigure libertatea religioasă şi chiar să pună la dispoziţia credincioşilor mijloacele pentru practicarea religiei. „Acesta este motivul pentru care împărtăşesc opinia că statul, dincolo de a fi tolerant, trebuie să accepte toate elementele culturale şi spirituale care alcătuiesc ţesătura unei naţiuni”, a subliniat Arhiepiscopul Tauran.

Reprezentantul Vaticanului a spus că între principiile care inspiră filosofia relaţiilor Biserică-stat se numără o înţelegere sănătoasă a libertăţii religioase care îşi are rădăcinile în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, în constituţiile naţionale şi în concordate. Aceste principii se găsesc de asemenea în cele mai recente texte de jurisprudenţă internaţională, care spun că libertatea religioasă este un drept fundamental al persoanei umane – nu este o concesie a statului. O astfel de libertate izvorăşte din natura persoanei şi statul o recunoaşte, o garantează şi o protejează.

Libertatea religioasă poate fi limitată doar în exprimările ei externe, pentru a menţine ordinea publică, securitatea, moralitatea şi sănătatea, a adăugat Arhiepiscopul. Iar libertatea religioasă nu trebuie să conducă la discriminare împotriva necredincioşilor, a încheiat el.