Înaintări şi piedici pe drumul spre unitatea creştinilor

13.10.2002, Vatican (ZENIT) - Dialogul care urmăreşte restabilirea unităţii depline dintre ortodocşi şi catolici a pornit oficial prin înfiinţarea în anul 1979 a unei comisii speciale. Comisia Mixtă Internaţională pentru Dialogul Teologic dintre Biserica Catolică şi Bisericile Ortodoxe a fost fondată de Papa Ioan Paul al II-lea şi Patriarhul ortodox Demetrios I al Constantinopolului.

Dar cel mai important pas în apropierea dintre catolici şi ortodocşi a avut loc în 1965, la încheierea Conciliului Vatican II. Atunci Papa Paul al VI-lea şi Patriarhul Atenagoras I al Constantinopolului au ridicat excomunicările reciproce decretate în 1054 de Papa Leon al IX-lea şi de Patriarhul Mihai Cerularie al Constantinopolului, care au marcat oficial Schisma.

Comisia catolico-ortodoxă şi-a început lucrările în 1980. Până acum au fost scrise cinci documente, trei dintre care ating problema catolicilor răsăriteni care îl recunosc pe Papa dar care păstrează liturgia şi obiceiurile răsăritene, asemeni ortodocşilor.

La întâlnirea comisiei din 1993, la Balamand, Liban, au participat reprezentanţi a zece Biserici Ortodoxe. Biserica Ortodoxă Rusă a semnat documentul, dar mai apoi l-a respins, a informat astăzi Radio Vatican. În timpul celei de-a opta întâlniri a comisiei, la Baltimore, Maryland, din iulie 2000, dialogul s-a blocat din nou pe problema catolicilor răsăriteni. Întâlnirea de atunci a fost prezidată de Cardinalul Edward Cassidy, pe atunci Preşedintele Consiliului Pontifical pentru Promovarea Unităţii Creştinilor, şi de Arhiepiscopul Stylianos de Australia, în numele Patriarhului de Constantinopol. Ea s-a terminat fără vreun document comun, spre deosebire de întâlnirea de la Balamand.

În timpul dezbaterilor, catolicii au explicat faptul că Bisericile Catolice Răsăritene reprezintă o „punte” între catolici şi ortodocşi. Unii ortodocşi consideră însă aceste Biserici ca fiind un obstacol ecleziologic. Greco-catolicii din Estul Europei au suferit mult sub regimul comunist, care a încercat să îi treacă forţat la Ortodoxie.

O altă problemă nedepăşită la Baltimore a fost cea a autorităţii Papei, în special dogmele privind primatul papal şi infailibilitatea. În numărul 96 din Enciclica despre dialogul ecumenic, „Ut Unum Sint”, Papa Ioan Paul al II-lea i-a invitat pe „liderii Bisericii şi teologii ei să se angajeze împreună cu mine într-un dialog fratern şi răbdător pe această temă [a primatului papal], un dialog în care, lăsând la o parte controversele inutile, ne putem asculta unul pe altul, ţinând prezentă doar dorinţa lui Cristos pentru Biserica sa şi lăsându-ne profund impresionaţi de cerinţa sa `ca toţi să fie una… ca lumea să creadă că Tu m-ai trimis` (Ioan 17,21).”