Patriarhia a ales proiectul Catedralei Neamului

17.10.2002, Bucureşti (Ziua) - Patriarhia Romana a anuntat oficial, ieri, numele castigatorului concursului de solutii de arhitectura pentru ansamblul Catedrala Patriarhala din Bucuresti, care va fi construit pe locul stabilit din Piata Unirii. Astfel, juriile au hotarat in unanimitate, dupa doua zile de discutii, selectarea proiectului realizat de conf. dr. arhitect Augustin Ioan si echipa lui de arhitecti si studenti ai Universitatii de Urbanism si Arhitectura „Ion Mincu”, ansamblul fiind denumit Catedrala Patriarhala, chiar daca pana acum s-au vehiculat diverse nume, printre care si acela de Catedrala Mantuirii Neamului. IPS Teofan Savu, Mitropolitul Olteniei si presedintele juriului, a declarat ca acest proiect „a reusit sa raspunda cel mai bine temei-program si recomandarilor formulate de juriu in prima etapa a concursului, adica functionalitatea liturgica, relatia cu contextul urban si imbinarea traditiei cu modernitatea”. „Din cele trei proiecte retinute din 18 depuse initial, a fost retinut cel mai apropiat de ceea ce asteapta constiinta romaneasca”, a mai spus Mitropolitul Olteniei, precizand ca aceasta Catedrala Patriarhala va purta hramul Sfantului Andrei.

Piatra din Dobrogea si cruci din parame

Arhitectul Augustin Ioan a declarat ca „acesta este un moment exceptional in viata mea, pentru care am muncit mult, dar nu ma asteptam sa vina atat de repede”. El si-a descris proiectul, subliniind faptul ca acesta a incercat sa faca legatura cat mai bine cu Sfantul Andrei. De exemplu, ansamblul arhitectural incepe cu o esplanada care a fost numita Curtea Sfantului Andrei si care va trimite, prin luciul de apa, tratarea cu piatra de Dobrogea si repetate cruci facute din parame de corabie, la Marea Neagra si Dobrogea unde Sfantul Andrei a fost primul propovaduitor al Evangheliei. IPS Teofan Savu a reamintit ca dorinta de a ridica aceasta catedrala in Bucuresti a aparut in Ortodoxia romaneasca inca din 1878, o data cu incercarile de dobandire a statutului de Biserica Autocefala. Initiativa construirii Catedralei a apartinut primului patriarh al Romaniei, Miron Cristea, in anul 1929.

Nu banii sunt adevarata stavila

„Vointa Patriarhului Bisericii Ortodoxe Romane, PF Teoctist, de a ridica o Catedrala a Neamului somptuoasa reprezinta prelungirea in contemporaneitate a dorintei vrednicului de pomenire Patriarh Miron Cristea. Intentia este fara indoiala inspirata si iese in intampinarea demnitatii poporului roman si a anvergurii credintei stramosesti. Din pacate, contestarea acestei laudabile intentii ecleziale s-a facut tot timpul din perspectiva nerealista care a pivotat in jurul costurilor enorme si lipsei sustinerii financiare. Contestatarii insa nu stiau ca in asemenea circumstante, banutul vaduvei, si nu banutul lui Becali face minuni. Nu banii sunt adevarata stavila impotriva realizarii acestui edificiu care ar bucura nespus inimile credinciosilor din intreaga tara”, ne-a declarat maestrul Sorin Dumitrescu, presedintele Fundatiei Anastasia, referitor la anuntarea castigatorului concursului pentru ridicarea Catedralei Neamului in Bucuresti.

„Primul si cel mai important impediment, imi permit sa-l subliniez, asumandu-mi pe deplin responsabilitatea pe care mi-o confera profesionalismul si experienta plastica – a continuat Sorin Dumitrescu – e absenta persoanelor, profesionistilor in stare sa realizeze o asemenea catedrala. Cu alte cuvinte, bani ar fi, dar n-are cine sa o ridice. Desigur ca viziunea Prea Fericitului, ca si a predecesorului sau, vizeaza un edificiu care sa doxologeasca arhitectonic ori iconografic si ornamental cu o maretie similara Catedralei Sfantul Petru din Roma, unde a avut loc duminica trecuta istorica liturghisire comuna a capilor celor doua biserici surori. Din beton, cu ajutorul unor cofraje ridicate rapid, de catre inginerii dragilor noastre baraje sau constructii muncitoresti (case de cultura, combinate etc.), desigur ca se poate ridica ceva mare si lat, dar extrem de diferit de ceea ce numim prin traditie biserica.

O catedrala reprezinta, din punct de vedere teologic, arhitectonic si iconografic, o constructie infinit pretentioasa pentru care nu exista in prezent competente in Romania. Cei care au ridicat Sfantul Petru din Roma sau Sfanta Sofia din Istanbul au avut cel putin ragazul de a-si alcatui – inainte de inceperea constructiei ecleziastice – echipe specializate, cu competente care s-au desavarsit de-a lungul deceniilor sau veacurilor. Sa nu uitam ca frumusetea Catedralei Sfantul Petru are ca genitori doi artisti uriasi: Michelangelo si Bramante. Si acum intreb: oare arhitectii nostri, de abia desprinsi din ambianta secularizata a edificiului civic socialist; iconografii aproape absenti, ca si celelalte profesiuni lovite de „icralism” (ingineri, mozaicari, cioplitori etc.) au competenta necesara care sa gireze calitatea edificiului ridicat?

Fiindca problema nu se refera doar la ridicarea unui edificiu ciclopic din beton. Acesta poate fi oricand ridicat deoarece exista deja ingineri, arhitecti educati conform delirului constructiv analfabet al presedintelui Nicolae Ceausescu. Nu ei sunt cei care pot sa realizeze respectiva catedrala dinaintea poporului si a Bisericii stramosesti. Ce au reusit se vede foarte bine in zare: e sinistra constructie care se vrea vecina cu Catedrala Neamului, expresia-sinteza a monstruoasei viziuni bolsevice cu bolsevismul coreean, neoclasicismul francez si ragetele morfologiilor postmoderne!

O formulare gresita a concursului

A doua opreliste care intarzie, pe buna dreptate, realizarea respectivului edificiu si din perspectiva civica si din cea duhovniceasca, isi are originea in formularea gresita, eronata, a temei concursului. Asemenea cote gigantesti rimeaza numai cu constructiile cu plan central, cum e Sfantul Petru si Sfanta Sofia. O stie pana si studentul anului intai de la arhitectura! Doar ignorantul sau dornicul sa inhate banii beneficiarului, este cel care se apuca nepedepsit sa mareasca delirant forma bazilicii ortodoxe traditionale. E ca si cum ai mari un caine cat un elefant; cainele are cotele lui perfect adaptate locului sau printre fapturile create de Domnul. Cainele nu-i este cu nimic superior elefantului si nici elefantul cainelui. Pronia i-a facut insa deosebiti specific. Iata de ce cainele transformat in elefant nu face decat sa zapaceasca natura si sa inspaimante ochiul contemplatorului.

In mod normal, concursul trebuia reluat cu tema adecvata edificiului eclezial cu plan central pentru ca poate s-ar fi gasit vreun Bramante pitit prin Uniunea Arhitectilor care sa-l poata realiza fara sa roseasca in veac el si neamul lui. Daca nu se va tine cont de aceste observatii de bun simt, riscam sa mutilam grav duhovniceste un Bucuresti deja macelarit urbanistic de artizanii lui Ceausescu. Faca Domnul sa ne lumineze tuturor mintea si vointa. In biserica noastra cred ca nevoia cea mare o reprezinta reconstruirea grabnica a comuniunii parohiale. Abia restaurarea acestei sfinte si rare comuniuni, pe tot intinsul Romaniei crestine, va putea reprezenta adevarata Catedrala a Neamului”.

Municipalitatea s-a declarat multumita

Consiliul General al Municipiului Bucuresti (CGMB) a aprobat, in toamna anului trecut, construirea Catedralei Patriarhale pe axul central al Bulevardului Unirii, intre Magazinul Junior si Piata Alba Iulia. Propunerea municipalitatii orasului privind noul amplasament al catedralei a fost acceptata de Biserica Ortodoxa Romana (BOR), dupa ce, initial, locul fusese stabilit in Piata Unirii. Multumit de faptul ca arhitectii municipalitatii au evitat un conflict cu Biserica pe aceasta tema, Traian Basescu, primarul general al Capitalei, declara la vremea respectiva: „Apreciez extraordinar de mult intelegerea si intelepciunea Patriarhului Teoctist, care a avut bunavointa sa accepte un alt amplasament pentru lacasul de cult. BOR a avut comportamentul unei institutii cu deosebit respect fata de interesele Bucurestilor. Mie mi se pare extrem de expresiva zona de amplasament a catedralei, care va sta fata in fata cu Casa Poporului. As putea spune, daca nu mi s-ar parea fortata comparatia, ca aceste cladiri reprezinta doua simboluri extraordinare: Casa Poporului – simbolul comunismului si Catedrala Patriarhala – un simbol al lui Dumnezeu”.

Soseaua va subtraversa cladirea

Catedrala va fi construita chiar in mijlocul bulevardului Unirii, la un kilometru de Piata Alba Iulia si doi kilometri de Palatul Parlamentului. Soseaua va subtraversa cladirea, intre strazile Mircea Voda si Nerva Traian, masinile urmand sa circule prin acest pasaj. Municipalitatea a alocat Patriarhiei un teren cu o suprafata totala de 4,1 hectare, constructia bisericii urmand sa ocupe 3,5 hectare. Consilierii municipali au aprobat ca in proiectul de executie a lucrarilor sa fie inclusa si reabilitarea sediului Bibliotecii Nationale, abrogand toate planurile urbanistice privitoare la zona in care va fi ridicata catedrala. Proiectul de urbanism pentru realizarea Catedralei Patriarhale a fost aprobat de CGMB in prezenta preasfintitului Vicentiu Ploiesteanu, episcop vicar patriarhal. Realizarea acestui proiect a fost estimat la aproximativ 200 milioane de dolari, atat pentru constructia lacasului sfant, cat si pentru amenajarea unei piete, in jurul acestei constructii. (Laura Dobre, Magda Severin, Luana Duschka)