IPS Jakubinyi György prezintă misterele Rozariului
19.12.2002, Alba Iulia (Catholica) - Pentru sărbătoarea Sfintei Fecioare Maria Născătoare de Dumnezeu, care în ritul latin se sărbătoreşte la 1 ianuarie 2003, odată cu intrarea în al treilea an al celui de al treilea mileniu creştin, IPS Dr Jakubinyi Gyorgy, Arhiepiscop de Alba-Iulia, a emis o circulară.
Iniţial 1 ianuarie a fost sărbătoarea circumciziei Domnului Isus (aşa cum este şi astăzi în ritul bizantin) şi a Sfântului Nume al lui Isus. „În timp, aceasta a devenit sărbătoarea Preafericitei Fecioare Maria, Născătoare de Dumnezeu, pentru că, dintre oameni, Fecioara Maria are cel mai important rol în opera Mântuirii noastre.” Totodată, Papa Paul al VI-lea a declarat ziua de Anul Nou drept Zi Mondială a Păcii. „Toate acestea sunt interdependente”, subliniază IPS Jakubinyi, „deoarece o cinstire reală a Maicii Domnului conduce la Domnul Isus Christos, iar pacea reală doar El o poate dărui lumii.”
Acest Nou An eclesiastic şi calendaristic are încă o semnificaţie, unică: este Anul Rozariului, declarat de Sfântul Părinte, prin scrisoarea apostolică Rosarium Virginis Mariae. „Sfântul Părinte a vrut ca în cel de-al 25-lea an al papalităţii sale să ne îndreptăm, împreună cu el, către Isus Christos prin Rozariul Preafericitei Fecioare.” Astfel, Arhiepiscopul de Alba-Iulia propune, la început de an calendaristic, meditarea „asupra legăturii dintre misterele Rozariului şi viaţa noastră creştinească”.
Vorbind despre misterele de bucurie, în care Domnul Isus este personajul principal, dar cu participarea nemijlocită a Fecioarei Maria, IPS Jakubinyi arată că „nu există om în suferinţă în viaţa căruia să nu fie şi misterele de bucurie, doar că acestea trebuiesc recunoscute. Dacă vom trăi conform celei mai importante porunci a lui Christos, Iubirea, atunci bucuria, fericirea va fi prezentă în viaţa personală a fiecăruia, în familiile şi în parohiile noastre.
„În misterele luminii nu apare numele Fecioarei Maria, dar ea este întotdeauna prezentă, în plan secundar. Aceste mistere cuprind activitatea Domnului Isus”, explică Arhiepiscopul în continuare. „Prezenţa Providenţei în viaţa noastră este un mister, dar omul credincios recunoaşte Mâna Tatălui Ceresc în cele mai mici, mai neînsemnate evenimente. Nu există întâmplător în viaţa noastră, există doar providenţa.”
Deşi misterelor de durere nu le sunt dedicate zile de sărbătorire, „asupra fiecăruia medităm în Săptămâna Patimilor (PASSIO). Povestirea suferinţei Domnului Isus este punctul culminant al durerii noastre creştineşti. Maica îndurerată este inseparabilă la calea Crucii Fiului Său, dar misterele durerii nu o amintesc. Centrul este întotdeauna Isus, cu suferinţa sa mântuitoare.” IPS Jakubinyi aminteşte aici cuvintele Domnului Isus: „dacă cineva vrea să vină după mine să se nege pe sine, să-şi ia crucea şi aşa să mă urmeze” (Matei 16,24).
„În final, misterele de slavă ne orientează privirea către cer. `Patria noastră este în ceruri. De acolo ne aşteptăm Mântuitorul: pe Domnul Isus Christos.` (Filipeni 3,20) (…) Misterele de slavă dau înţeles vieţii noastre ca oameni pentru că, `dacă Christos nu a înviat, în zadar este propovăduirea noastră şi zadarnică este şi credinţa voastra` (1 Corinteni 15,14).”
În final, Arhiepiscopul romano-catolic îndeamnă: „Deja aici, pe pământ, viaţa creştinească este anticiparea fericirii veşnice în Duhul Sfânt, la exemplul şi mijlocirea Fecioarei. Asta ne învaţă cele patru coroane ale Rozariului. Să îi urmăm învăţătura în noul an.”
