IHS – istoricul unei embleme
11.01.2003, Iaşi (Catholica) - Cu toţii cunoaştem emblema iezuiţilor, cu literele IHS înconjurate de razele soarelui, cu crucea sus şi cele trei cuie jos. Dacă nu îi cunoaştem încă semnificaţia, acum o putem afla.
Situl iezuiţilor din România, www.iezuiti.ro, a publicat un amplu şi interesant articol cu titlul „IHS – semn al Soarelui care leagă Răsăritul de Apus şi emblema Societăţii lui Isus”. Articolul explică „monograma IHS care reprezintă numele lui Isus […] cel mai adesea citită în latineşte ca însemnând Iesus Hominum Salvator. De fapt, este vorba despre abrevierea în trei părţi a numelui lui Isus, în care I şi H sunt primele două litere iar S este cea de pe urmă a numelui scris în limba greacă IH-SOUS.”
Articolul prezintă o istorie a monogramei numelui lui Isus, pornind de la cea mai veche, XP, şi trecând prin variaţile IC XC, IHC şi apoi IHS. Scrierea cu litere gotice mici a dus grafic la asocierea unei cruci care s-a impus în timp, chiar şi când s-a grafiat cu litere mari. Sf. Bernardin de Siena, în misiunile sale populare avea să contribuie şi mai mult la răspândirea monogramei lui Isus, folosindu-le pe tăbliţe de lemn pe care „la sfârşitul predicării le ridica pentru a binecuvânta mulţimea. […] Acelaşi sfânt a mai reuşit chiar să convingă primăria de atunci a Sienei să-şi înlocuiască emblema oraşului cu simbolul lui Isus încununat de razele soarelui.”
Cum a ajuns însă acest simbol emblema iezuiţilor? Articolul ne explică: „O astfel de emblemă împodobea, de exemplu, intrarea Colegiului Sfintei Barbara al Universităţii din Paris”, unde a fost văzută şi admirată de Sfântul Ignaţiu, fondatorul Societăţii lui Isus. Acesta avea să o preia şi să o folosească „la începutul scrisorilor sale mai importante precum şi al altor scrieri”. Prima ediţie a „Exerciţiilor Spirituale” ignaţiene avea să poarte de asemenea această imagine.
În final articolul explică apariţia cuielor, care au echilibrat estetic emblema, goală în partea inferioară. „Sfântul Ignaţiu, foarte sensibil la astfel de detalii, a adus o inovaţie umplând acest spaţiu prin nişte semne simbolice.” La început aceste semne au fost semiluna şi două stele, simbol al Mariei şi al sfinţilor. În cele din urmă pe emblema Societăţii lui Isus au fost puse cele trei cuie ale crucii: „Ucenicul lui Isus care vrea să-şi urmeze Domnul răstignit, se lasă la rândul lui străpuns pe cruce prin cele trei voturi sărăcia, curăţia şi ascultarea”, se explică în final.
