Dreptate şi pace: itinerariu pentru ecumenism, conform unui pastor anglican

22.01.2003, Roma (ZENIT) - Richard Garrard, director al Centrului Anglican din Roma, a declarat în acest interviu acordat agenţiei Zenit că anglicanii şi catolicii pot şi trebuie să colaboreze pe teme de interes social, în ciuda faptului că diferă punctele de vedere în probleme teologice.

– În ce punct se află dialogul anglicano-catolic?
– Cred că dialogul ecumenic dintre anglicani şi Biserica Romano-Catolică este viu şi în formă, progresând pe drumul bun chiar dacă înaintează încet. Când analizăm secolele de diviziune şi agravarea care a existat, progresul făcut în ultimii treizeci de ani este chiar liniştitor. Astăzi suntem într-o perioadă în care se pare că nu se întâmplă aproape nimic, însă în realitate se întâmplă multe lucruri.

– Cum primeşte comunitatea anglicană angajarea ecumenică?
– Existenţa celei de-a doua „Comisii Internaţionale Anglicano-Catolice Uniune şi Misiune” este îmbucurătoare, deşi este destul de devreme să întrevedem rezultatele, dat fiind faptul că aceasta nu există decât de un an. Comuniunea Anglicană este pe deplin angajată în căutarea unităţii. Participăm la dezbateri la diferite nivele de comuniune totală sau parţială cu comunităţile creştine de diferite feluri.

Căutarea unităţii este o căutare asupra cărei îşi concentrează atenţia membrii laici ai Comuniunii Anglicane; totuşi, este adesea nevoie de mai multă îndemânare în relaţii şi dezbateri.

– Roma este un oraş deschis ecumenismului?
– Da, totuşi nivelele de deschidere sunt foarte diferite.

– Care sunt punctele comune în care se poate lucra cu ceilalţi creştini din Roma?
– Am afirmat deja că această „Comisie Internaţională Anglicano-Catolică Unitate şi Misiune” este o oportunitate minunată pentru a examina ce putem face în comun şi astfel să ajutăm lumea să afle căi pentru a o realiza. Acest lucru înseamnă că am realizat deja o parte din unitate. Anglicanii şi catolicii pot şi colaborează deja în sectoare de interes social, chiar dacă teologiile lor morale diferă în unele cazuri.

Cred că pacea şi dreptatea sunt un sector foarte important, dat fiind faptul că sporeşte compasiunea tuturor creştinilor, care nu doar duc la capăt o treabă bună împreună, dar în plus sunt impulsionaţi, ca rezultat, spre o unitate mai profundă.

– După sosirea noului arhiepiscop Canterbury, S.E. Rowan Williams s-a schimbat ceva în relaţiile cu ceilalţi creştini?
– Trebuie să sperăm şi să vedem ce se întâmplă. Arhiepiscopul Rowan va aduce în mod inevitabil propria viziune în faţa întregii Biserici. Şi-a câştigat deja respectul şi afecţiunea multor oameni prin munca sa şi prin calităţile sale personale în timpul anilor dinaintea numirii sale ca arhiepiscop de Canterbury. A dovedit că poate lega relaţii pozitive cu creştinii de alte tradiţii şi de asemenea cu persoane de alte credinţe. Va fi capabil să continue şi să desfăşoare munca excelentă pe care a făcut-o predecesorul său, Lord Carey.