Ministerul Integrării Europene doreşte să cunoască poziţia Bisericilor

30.01.2003, Bucureşti (Catholica) - La sediul Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Bucureşti, IPS Ioan Robu, preşedintele Conferinţei Episcopale Române, a primit o delegaţie condusă de dna Hildegard Puwak, ministrul Integrării Europene, însoţită de Laurenţiu Tănase, secretar de stat în Ministerul Culturii şi Cultelor, pentru o consiliere privind înscrierea în documentele care pregătesc redactarea Constituţiei Europene a referirii la moştenirea religioasă, spirituală şi culturală.

Până acum, în dezbaterile europene s-a convenit ca viitoarea Constituţie să nu facă referire în principiu la aspectul religios, dar acesta să fie respectat. Având în vedere abordările diferite cu privire la menţionarea expresă a rolului moştenirii religioase în realizarea edificiului european, doamna Hildegard Puwak a dorit să afle punctul de vedere al Bisericilor, pentru a contura poziţia României referitoare la acest subiect. Înainte de întrevederea cu preşedintele episcopatului catolic, a avut o întâlnire cu Patriarhul Teoctist.

Pentru aceste dezbateri, Ministerul Integrării Europene a pregătit un material informativ în care explică faptul că „spre deosebire de tratatele precedente, constituţia europeană va enunţa principiile şi valorile de bază ale construcţiei europene, dar în proiect, moştenirea religioasă a Europei nu este amintită, putând fi completată ulterior, în funcţie de opiniile membrilor Convenţiei”. Deocamdată, există patru variante de text şi se aşteaptă propunerile ţărilor participante. Se pare că mai ales ţările din Est susţin specificarea tradiţiei religioase.

Materialul informativ al Ministerului Integrării Europene face trimiteri la câteva poziţii şi elemente de sprijin pentru ideea moştenirii religioase din partea unor membri ai Parlamentului European, precum şi la articolul 10 din Carta Drepturilor Fundamentale, proclamată de Uniunea Europeană la Nisa, în decembrie 2000, stipulând dreptul la libertatea de gândire, de conştiinţă şi religie.

Înainte de aceste referiri, documentul prezintă declaraţia Papei Ioan Paul al II-lea în discursul pe care l-a ţinut în faţa Parlamentului Italian, în noiembrie 2002: „edificiul european trebuie să se construiască având la bază moştenirea religioasă, culturală şi civică”, precum şi dorinţa lui ca tratatul constituţional să menţioneze creştinismul ca fiind „bogăţia comună” a cetăţenilor europeni.

Pornind tocmai de la acest paragraf, IPS Ioan Robu a subliniat eforturile Bisericii Catolice, ale episcopatului catolic european pentru ca în constituţia europeană să existe o referire clară la creştinism, la valoarea religiei în general, pentru a asigura libertatea de conştiinţă dar şi respectarea tradiţiei, a tot ceea ce a dus la Europa unită, a valorilor apărate de Biserică, respectarea persoanei umane, respectarea vieţii, principii privind binele comun, rolul Bisericilor în dialogul cultural şi în mass media.

Episcopii europeni, care sunt reprezentaţi şi la Convenţia europeană de la Bruxelles, recomandă ca, în textul Constituţiei europene, să li se recunoască Bisericilor din diferite ţări ale Europei dreptul de a dialoga cu reprezentanţii puterii, consecinţă firească a faptului că Biserica este protagonista unui amplu dialog cu mulţimile. Când Biserica Catolică cere recunoaşterea dreptului Bisericilor de a fi partenere de discuţie cu reprezentanţii puterii europene, ea se referă la toate Bisericile.

Doamna ministru Hildegard Puwak a remarcat că în nici unul dintre tratatele Uniunii Europene Biserica nu s-a regăsit, ea fiind considerată de competenţă naţională şi nu europeană. În acest sens, conducătorul Conferinţei Episcopale Române ar fi primul care ridică această problemă, anume, ca instituţie, Biserica să se regăsească pe plan constituţional european.

Ministerul Integrării Europene intenţionează ca participarea României la dezbaterile continentale să aducă perspective, modele utile de dialog, prin experienţe româneşti referitoare, de exemplu, la soluţii de convieţuire interetnică şi interconfesională. Din punct de vedere ecumenic, România are deja o experienţă importantă: este prima ţară ortodoxă vizitată de un Papă, dedică dialogul interconfesional binelui comun, prin programe de lucru adresate familiei, apărării vieţii, luptei împotriva sărăciei etc. Acesta este un argument în plus pentru ca propunerile venite din partea Bisericii să se regăsească în documentele pregătite pentru dialogul european.