Iubirea lui Dumnezeu este speranţa omenirii

31.03.2003, Vatican (Catholica) - Înainte de a se ruga rugăciunea mariană `Angelus` în cea de-a patra Duminică din Postul Mare, Sfântul Părinte Ioan Paul al II-lea le-a adresat câteva cuvinte pelerinilor şi credincioşilor adunaţi în Piaţa Sfântul Petru.

Iubiţi fraţi şi surori!

1. Astăzi, în a patra Duminică din Postul Mare, Evanghelia ne aminteşte că „atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, încât l-a dat pe Fiul său, unicul născut, ca oricine crede în el să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică” (Ioan 3,16).

Ascultăm acest mângâietor mesaj într-un moment în care dureroase ciocniri armate atacă speranţa omenirii într-un viitor mai bun. „Atât de mult a iubit Dumnezeu lumea…”, afirmă Isus. Iubirea Tatălui ajunge, aşadar, până la fiecare fiinţă umană care trăieşte în lume.

Cum să nu vedem angajarea care rezultă dintr-o asemenea iniţiativă a lui Dumnezeu? Fiinţa umană, conştientă de o iubire atât de mare, nu poate să nu se deschidă într-o atitudine de primire fraternă faţă de semenii săi.

2. „Atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, încât l-a dat pe Fiul său, unicul născut…”. Este ceea ce s-a întâmplat în jertfa de pe Calvar: Cristos a murit şi a înviat pentru noi, pecetluind cu sângele său noul şi definitivul Legământ cu omenirea.

Sacramentul Euharistiei este amintirea veşnică a acestei supreme mărturii de iubire. În el, Isus, Pâinea vieţii şi adevărata „mană”, îi sprijină pe credincioşi în drumul prin „deşertul” istoriei spre „ţara făgăduită” din Cer (cf. Ioan 6,32-35).

3. Tocmai temei Euharistiei am dorit să dedic Enciclica pe care, cu ocazia viitoarei Joi Sfinte, cu voia lui Dumnezeu, o voi semna în timpul Liturghiei din Cena Domini. O voi încredinţa în mod simbolic preoţilor în locul Scrisorii pe care le-o adresez de obicei cu acea ocazie şi, prin ei, întregului Popor al lui Dumnezeu.

Încredinţez încă de pe acum Mariei acest important document, care aminteşte valoarea intrinsecă şi importanţa pentru Biserică a Sacramentului lăsat nouă de Isus ca memorial viu al morţii şi învierii sale.

Tot Mariei ne adresăm, rugându-ne şi pentru victimele actualelor conflicte. Invocăm cu o insistenţă plină de tristeţe şi de încredere mijlocirea ei pentru pace în Irak şi în orice altă regiune din lume.