Maria, văzută de ortodocşi, protestanţi şi catolici
16.05.2003, Roma (Catholica) - Fecioara Maria a devenit mai degrabă un punct de convergenţă decât de divergenţă între Bisericile Creştine, acest fapt fiind subiectul unei mese rotunde organizate de Facultatea Pontificală Mariană din Roma.
Deşi catolicii, ortodocşii şi protestanţii cred toţi în Maria, există diferenţe în devoţiunile pentru ea. Aceste diferenţe au fost subliniate în timpul discuţiilor de ieri reunite sub tema „Maria şi Bisericile”. Vladimir Zelinski, membru al Bisericii Ortodoxe Ruse şi profesor la Universitatea din Florenţa, s-a referit la Maria ca „singura fiinţă care se află între creat şi necreat”. Pentru Ortodoxia rusă, „fiecare rugăciune către Dumnezeu este de asemenea o rugăciune către Maria”, a spus el. Pentru Ortodoxie, „Maria este omniprezentă în rugăciuni, în liturgie, în iconografie şi, mai întâi de toate, în Euharistie: ea este întotdeauna alături de Fiul eu.”
Giancarlo Bruni, profesor de ecumenism la Facultatea Pontificală Marianum a explicat faptul că manifestările relaţiei catolicilor cu Maria diferă după regiunea geografică şi după sensibilităţi. El a recunoscut că în trecut au existat unele excese, dar, a afirmat el, astăzi „Mariologia este în limitele normalului: Maria este acceptată conform experienţei iudeo-creştine, care include chemarea de Sus”. Pentru reprezentantul catolic, „Maria este fiinţa în care Tatăl, prin Fiul, unicul Mântuitor, continuă să mângâie şi să acorde haruri”.
Pastorul protestant Fulvio Ferrario a declarat că în protestantism, „Maria este importantă în măsura în care ea ajută la a înţelege mai bine caracterul central al lui Isus Cristos”. Ferrario, profesor la Facultatea Waldenziană de Teologie (protestantă) a spus că „părinţii Reformei, de la Luther la Zwingli, au scris multe pagini despre Fecioara Maria, întotdeauna în context cristologic, adică niciodată despre Maria dacă nu există o legătură cu Isus Cristos”.
„Acceptăm virginitatea Mariei la naşterea lui Cristos şi considerăm pe acei `fraţi` ca fiind de fapt verişorii lui Isus”, a ţinut el să clarifice. „Ne rugăm cu Maria, ca Maria, dar nu Mariei”, a explicat el, subliniind că pentru urmaşii Reformei nu există alt mediator între Dumnezeu şi omenire decât Isus Cristos”.
