Populaţia Europei scade şi îmbătrâneşte într-un ritm îngrijorător
22.07.2003, Bucureşti (Catholica) - Convenţia asupra viitorului Europei şi-a încheiat lucrările săptămâna trecută la Bruxelles, şi astăzi a apărut în cotidianul central Adevărul articolul „`The Economist` trage un semnal de alarmă: Populaţia Europei scade şi îmbătrâneşte într-un ritm îngrijorător. Fără un aflux masiv de imigranţi, UE – în pericol să `iasă din istorie`”. În articol se apreciază faptul că „schimbarea dramatică a profilului demografic al Europei va cântări mult mai greu asupra viitorului bătrânului continent decât documentele instituţionale care i-au preocupat pe participanţii la convenţie”, după cum comentează publicaţia „The Economist”.
Pe întreg continentul, se arată în articol, rata fertilităţii este în prezent atât de scăzută încât populaţia Europei se va reduce considerabil în următorii 50 de ani. „Organizaţia Naţiunilor Unite, ale cărei previziuni s-au dovedit până acum destul de reale, estimează că numărul locuitorilor mapamondului va creşte de la 6 miliarde în 2000 la 8,9 miliarde în 2050. Cu toate acestea, în perioada menţionată, populaţia celor 27 de state care vor face parte din Uniunea Europeană până în 2007 se va micşora cu 6 procente, de la 482 de milioane la 454 de milioane.”
Dintre ţările cu un declin mai dramatic, datorită ratei reduse a fertilităţii, sunt meţionate: Italia, cu o scădere de la 57,5 la 45 de milioane, în intervalul 2000-2050; Spania, de la 40 la 37 de milioane de oameni. Cea mai afectată ar putea fi Germania, care are în prezent circa 80 de milioane de locuitori şi care ar putea ajunge, la sfârşitul secolului, la numai 25 de milioane de oameni, conform unui studiu făcut de Deutsche Bank.
În subtitlul „Dictatura pensionarilor”, se arată în articol faptul că reducerea populaţiei combinată cu creşterea speranţei de viaţă duce la consecinţele economice şi politice alarmante. „În Europa sunt în prezent 35 de pensionari la 100 de persoane apte de muncă, însă – potrivit actualului trend demografic – în 2050 vor exista 75 de pensionari la 100 de oameni apţi de muncă. Mai mult, în Spania şi Italia raportul pensionari/muncitori este estimat să ajungă la 1/1.”
O consecinţă directă a acestui fenomen, care constituie de pe acum o problemă pentru guvernele europene, în special din ţările în care pensiile sunt scutite de impozite, va fi aceea a creşterii taxelor pentru celelalte categorii ale populaţiei, pentru a fi găsite astfel fonduri pentru finanţarea pensiilor „generoase” cu care s-au obişnuit europenii. În Germania un salariat plăteşte deja circa 29% din venitul său la sistemul pensiilor de stat, iar în Italia cifra se ridică la 33%. „Această problemă”, se arată în articol, „se va transforma într-o bătălie a resurselor între generaţii: în timp ce pensionarii vor face presiuni pentru taxe mai mari care să finanţeze pensiile şi sistemul de sănătate ce le-au fost promise, tinerii vor solicita reducerea acestora.”
Chiar şi ţările care au şanse mari să se descurce în chestiunea pensiilor, având puternice sisteme private de pensii şi o populaţie estimată să rămână relativ stabilă, ar putea fi afectate de problemele financiare ale celorlaltor ţări din UE, care ar putea chiar să submineze moneda europeană, euro. Îmbătrânirea şi reducerea populaţiei Europei vor afecta, inevitabil, şi aspiraţia unor europeni de a crea o superputere rivală Statelor Unite, comentează „The Economist”.
Un raport realizat recent de Institutul Francez pentru Relaţii Internaţionale estimează că, până la jumătatea acestui secol, Produsul Intern Brut va creşte cu circa 1% pe an în Uniunea Europeană, faţă de cel puţin 2% în America de Nord şi minimum 2,5% în China. Raportul conchide că UE se află în faţa unei „încete, dar inevitabile `ieşiri din istorie`”. În timp ce Uniunea Europeană are o populaţie bogată, bătrână şi din ce în ce mai redusă, ţările aflate de cealaltă parte a Mării Mediterane, în nordul Africii, au o populaţie săracă, tânără şi în creştere.
Raportul acestui Institut ridică problema adoptării de către ţările Uniunii Europene a unei politici mai liberale în privinţa fenomenului imigraţiei, pentru redresa dezechilibrul uman. „Numărul imigranţilor ar trebui să fie de 5-10 ori mai mare decât în prezent numai pentru a neutraliza efectele îmbătrânirii populaţiei din Europa. Chiar şi nivelul actual al imigranţilor provoacă furtuni politice din partea unor politicieni anti-imigraţie”, se arată în încheierea articolului.
