Deschiderea Întâlnirii Naţionale a Laicilor Asociaţi
14.08.2003, Oradea (Catholica) - Duminică, 10 august 2003, la orele 16.00 a avut loc la Oradea deschiderea Întâlnirii Naţionale a Laicilor şi a Asistenţilor spirituali din Asociaţiile active în Biserica locală din România, organizată cu sprijinul Forumului Internaţional al Acţiunii Catolice (FIAC) şi al organizaţiei de caritate Renovabis, din Germania. Întâlnirea a constituit o premieră, prin reprezentativitatea largă la nivel naţional, şi prin faptul că în mijlocul reprezentanţilor asociaţiilor de laici s-au aflat la deschidere opt Episcopi catolici din România.
Întâlnirea a avut loc în perioada 10-12 august la centrul romano-catolic de tineret Posticum, având ca motto cuvintele Papei Ioan Paul al II-lea către laici: „Ştiu că voi sunteţi prezenţi”. Cuvântul de deschidere i-a aparţinut PS Virgil Bercea, Episcop greco-catolic de Oradea, care a şi salutat delegaţiile prezente din toate Diecezele şi Eparhiile catolice din România; delegaţia italiană, din care au făcut parte între alţii Maria Grazia Tibaldi, coordonator al Secretariatului FIAC, şi Ernesto Preziosi, vicepreşedinte al Acţiunii Catolice (AC) Italia; delegaţia din partea Renovabis: Daniela Deuber, referent pentru România, şi Michael Schirmer, referent pentru activitatea structurală a laicilor.
În continuare, Ernesto Preziosi a vorbit despre „Identitatea AC – misiunea laicilor”, intervenţie care a avut scopul de a împărtăşi natura şi serviciul AC aşa cum au fost gândite în Magisteriul Bisericii şi cum rezultă din experienţa istorică de realizare a acestui model. El a arătat că AC este „rezultatul voinţei unor laici de a contribui în mod liber la misiunea la care sunt chemaţi în mod special Păstorii Bisericii”. AC nu se ocupă de o singură latură a acestei misiuni, ci de creşterea Bisericii într-un teritoriu, ceea ce o distinge de alte asociaţii sau mişcări eclesiale; este „o formă de minister în Biserică exercitată de laici pentru edificarea Bisericii şi sfinţirea lumii”.
Vicepreşedintele ACI a prezentat cele patru note specifice unei asociaţii care, indiferent de numele pe care îl poartă, poate fi recunoscută de către Biserică drept Acţiune Catolică, aşa cum au fost definite în Conciliul Vatican II: asumarea scopului apostolatului general al Bisericii; colaborarea în calitate de laici cu Ierarhia; acţionarea ca şi corp organic, în formă asociată; acţionarea sub îndrumarea Ierarhiei (cf. Apostolicam Actuositatem 20). Papa Ioan Paul al II-lea a subliniat şi la a VI-a Adunare Generală a ACI caracterul complementar al acţiunii credincioşilor şi a Ierarhiei.
Referindu-se la experienţa istorică a AC, Ernesto Preziosi a arătat că scopul principal al AC este acela de a forma laici maturi în credinţă, conştienţi de propria lor vocaţie, responsabili de propria misiune în Biserică, precum şi comunităţi mature, pentru noua evanghelizare. Serviciul AC este în serviciul comunităţii creştine, şi se desfăşoară în primul rând la nivel parohial şi diecezan. Ernesto Preziosi a subliniat importanţa promovării participării laicilor la responsabilitatea pastorală, deoarece „apostolatul Păstorilor nu se poate realiza pe deplin fără apostolatul laicilor”.
Vicepreşedintele ACI a mai vorbit despre caracterul misionar al AC, identic cu caracterul misionar al Bisericii, şi despre acţiunea socială a AC, al cărei scop este acela de a reface ţesutul creştin al societăţii; a se îngriji de formarea laicilor; a promova cultura vieţii şi a familiei. În încheiere, el a mai arătat faptul că AC este un serviciu permanent în Biserică, şi este o adevărată „şcoală de sfinţenie”.
