Dieceza de Lugoj – o vie roditoare de-a lungul a 150 de ani

07.10.2003, Lugoj (Catholica) - În Sesiunea solemnă dedicată aniversării a 150 de ani de la înfiinţarea Eparhiei Greco-Catolice de Lugoj, găzduită de Teatrul Municipal Lugoj în ziua de sâmbătă, 4 octombrie 2003, IPS Lucian Mureşan, Mitropolitul Bisericii Greco-Catolice, a susţinut o alocuţiune inaugurală. Sesiunea s-a desfăşurat în cadrul Simpozionului omagial „150 de ani de la întemeierea Episcopiei Greco-Catolice de Lugoj. 1853-2003. Identitate şi misiune”, care a avut loc la Lugoj în perioada 3-5 octombrie 2003.

Pornind de la pasajul evanghelic: „Eu sunt viţa, voi sunteţi mlădiţele. Cel ce rămâne în Mine şi Eu în el, acela aduce roadă multă, căci fără Mine nu puteţi face nimic!” (Ioan 15,5), IPS Lucian a arătat: „Via este imaginea acelui câmp, acelui pământ al Împărăţiei lui Dumnezeu, care trebuie să rodească. El, Stăpânul viei este preocupat ca via să rodească. Pentru aceasta o are în atenţie, o îngrijeşte, o binecuvântează. Viţa este componenta viei. Este imaginea unirii intime dintre Cristos şi mădularele Sale, care suntem noi. De aceea, mlădiţa legată de butucul viţei înseamnă rămânerea noastră în Cristos, din care viaţa Sa curge în noi, iar noi rodim spre bucuria şi mângâierea Stăpânului.”

Amintind cuvintele cu care, în celebrarea Sfintei Liturghii, Episcopul binecuvintează mulţimea credincioşilor: „Doamne, Doamne, caută din cer şi vezi, şi cercetează via aceasta, pe care a zidit-o dreapta Ta” (Psalm 79,15), Mitropolitul subliniază paralela între vie şi Biserică, pomenind la această celebrare jubiliară „via şi îngrijitorii viei diecezei lugojene, din cursul acestor binecuvântaţi ani”. Astfel a fost înşirate numele tuturor Episcopilor care au condus Eparhia de Lugoj, de la PS Alexandru Dobra la PS Ioan Bălan, cu o scurtă caracterizare a fiecăruia.

„Legat de vie şi viţă ne gândim la teasc. Aici rodul viţei este zdrobit, este distrus, dar din el curge mustul care devine vin pentru potirul comuniunii şi al mântuirii”, a mai spus Mitropolitul greco-catolic. „Dieceza de Lugoj, ca şi întreaga Biserică Română Unită cu Roma a trebuit să străbată perioada întunericului regimului ateu totalitar. Speranţa diecezei din acele timpuri, pe care le dorim apuse pentru totdeauna, a fost întreţinută de arhiereul Ioan Ploscaru. `Nu ţi-am cerut traiul fericit, / nici averi şi nici măriri deşarte, / ci speranţa de-a te fi iubit / dincoace şi dincolo de moarte`, era dorinţa sublimizată de speranţă a carismaticului Ploscaru, care a fost vrednic să se instaleze demn în această catedrală episcopală, în urma sfântului gest al Înaltpreasfinţitului Nicolae Corneanu.”

Vorbind în continuare despre viaţa actuală a Eparhiei de Lugoj, Înaltul Ierarh arată: „Acum, aici la Lugoj, peste toate frământările lumii, ale urbei şi ale oamenilor, prin purtarea de grijă a inimosului episcop Alexandru Mesian, viaţa bisericească şi-a intrat în normalitate. Banatul, în general, este o regiune a ţării noastre unde armonia, toleranţa, frăţia între etnii şi confesiuni religioase sunt la ele acasă. (…) La 150 de ani de la evenimentele care au marcat istoria Bisericii Greco-Catolice din România, ne dăm seama de înţelepciunea Sfântului Scaun Apostolic al Romei, care a adunat sub o singură oblăduire pe toţi credincioşii români din aceste regiuni istorice, regiuni care, în 1918 s-au unit cu Patria-Mamă.”

În încheiere, Mitropolitul Lucian Mureşan a spus: „Acum, toţi Episcopii, preoţii, călugării, călugăriţele şi credincioşii noştri, dorim să lucrăm în pacea şi liniştea pe care o garantează numai o democraţie autentică, pentru a-L face tot mai prezent pe Cristos-Viţa cea adevărată, în societatea în care suntem chemaţi să aducem roade, şi unde roadele noastre trebuie să rămână. Pentru aceasta, cerem Sfântului Spirit, Patronul acestei istorice Catedrale, să lumineze şi să inspire minţile tuturor, autorităţi civile sau bisericeşti, pentru ca mai bine să ne fie aici pe pământ şi Împărăţia cerească să o dobândim. Fecioara Preacurată, Regina Rozariului şi Mama Bisericii să vegheze asupra viei Bisericii noastre, pentru ca roadele aduse să fie spre lauda şi mărirea Preasfintei Treimi.”