Cardinalul Poupard demască lacunele viitoarei Constituţii Europene
21.11.2003, Madrid (Catholica) - Cardinalul Paul Poupard, preşedinte al Consiliului Pontifical pentru Cultură a arătat ieri că din punct de vedere al Sfântului Scaun, actualul proiect al viitorului Tratat constituţional are două lacune: nu recunoaşte moştenirea creştină şi nici rolul corespunzător pe care îl au Bisericile. Cardinalul a intervenit ieri la Madrid, în cadrul Simpozionului dedicat doctrinei sociale, cu tema „Drepturile omului, o apărare permanentă”, convocat de Conferinţa Episcopală Spaniolă pentru a comemora cei 40 de ani de la publicarea enciclicei „Pacem in Terris” a Papei Ioan al XXIII-lea.
Cardinalul, care prin intervenţia sa a deschis congresul, a explicat că „atunci când Sfântul Părinte aminteşte neobosit importanţa rădăcinilor creştine ale Europei şi (…) mobilizează Sfântul Scaun pentru ca viitoarea Constituţie a Uniunii Europene să includă o referinţă la ele, este evident că nu caută să dobândească o poziţie privilegiată pentru Biserica Catolică”. „Nu este deloc vorba de o chestiune nominală, ca şi cum ar fi suficient să se includă un nume, cel al lui Dumnezeu, pentru a mulţumi un sector al populaţiei europene”, a explicat în continuare prelatul.
„Biserica Catolică nu vrea să intervină în chestiunile politice care se referă la determinarea societăţii politice. Apărarea dusă de către Papa are ca obiect identitatea însăşi a Europei şi nu doar o poziţie de avantaj pentru Biserica Catolică”, a continuat Cardinalul Poupard. Proiectul actual al preambulului Constituţiei, a amintit el, se limitează să menţioneze „inspiraţia moştenirilor culturale, religioase şi umaniste ale Europei”. „Numai prin bunăvoinţă se poate recunoaşte în această aseptică declaraţie seva creştină care a forjat Europa. Nemenţionarea creştinismului în viitoarea Constituţie a Europei cred că este o deficienţă gravă”, a arătat în continuare Cardinalul.
Referindu-se la a doua cerinţă prezentată de Papa Ioan Paul al II-lea, recunoaşterea Bisericilor creştine din Europa, viitoarea Constituţie se limitează la o simplă menţionare în articolul 51 al titlului VII, unde se spune că „Uniunea va respecta şi nu va judeca statutul recunoscut, în virtutea Dreptului naţional, al Bisericilor şi asociaţiilor sau comunităţilor religioase din statele membre”. „Este vorba de un articol pe care Bisericile îl împart cu aşa zisele `organizaţii filosofice şi ne-confesionale`, cu care Uniunea `va menţine un dialog deschis, transparent şi regulat` „, a constatat Preşedintele Consiliului Pontifical pentru Cultură.
„Este o soluţie mai puţin fericită, care ridică destule probleme de tip juridic: Cine sunt aceste organizaţii filosofice şi ne-confesionale? Este posibil ca, în lumina articolului, să se facă distincţie între secte, mişcări religioase alternative şi Bisericile cu tradiţie în Europa?”, a întrebat Cardinalul. „Sfântul Scaun, care nu este străin de construcţia Europei prin istoria sa din trecut şi din prezent, prin intervenţiile sale încearcă să salvgardeze, în beneficiul tuturor europenilor, propria identitate istorică. O identitate care poate fi asumată în mod perfect atât de cine este credincios cât şi de cine nu este. Omiterea din carta magna a Europei constituie o deficienţă periculoasă. Afazia, o ştim, duce la amnezie, iar aceasta la paralizie”, a afirmat în încheiere Cardinalul Poupard.
