Scrisoarea pastorală a IPS Ioan Robu pentru Octava Mondială de Rugăciune

13.12.2003, Bucureşti (Catholica) - Pe situl Arhidiecezei romano-catolice de Bucureşti, www.arcb.ro, a fost publicată Scrisoarea pastorală a IPS Ioan Robu, Arhiepiscop şi Mitropolit de Bucureşti, pentru Octava Mondială de Rugăciune pentru Unitatea Creştinilor, din 18 – 25 ianuarie 2004. Pornind de la cuvintele alese drept temă pentru această Săptămână de Rugăciune: „Pace vă las vouă, pacea mea v-o dau vouă” (In 14,27), IPS Robu explică contextul în care le-a rostit Isus: în finalul discursului de după Cină (In 14), discurs în care Isus şi-a anunţat plecarea la Tatăl şi i-a pregătit pe ucenici să poată depăşi dificultăţile ce se vor ivi în viitor. În acest sens, Isus le promite că se va arăta celor care îl iubesc, şi le spune totodată că „de-acum înainte manifestarea sa devine prezenţă obişnuită în cei care îl iubesc şi îi păzesc poruncile”.

Înalt Preasfinţia Sa mai arată că tot în acest context, Isus le promite apostolilor, după „plecarea” sa, trimiterea Duhului Sfânt, care „vă va învăţa totul şi vă va aminti tot ce v-am spus” (v. 26), iar apoi îi salută: „Pace vouă!”. „Pacea pe care o dă El este cea a darului mesianic promis de multe generaţii (Is 9,5-6; 11,1-11; Mi 5,4). Pentru a obţine această pace lumea nu va avea nevoie să recurgă la procedeele obişnuite. Condiţia indispensabilă va fi plecarea lui Isus şi revenirea sa în inimile celor care îl iubesc şi îl aşteaptă (v. 28). Atunci ucenicii vor face experienţa prezenţei sale, deşi absent fizic. Iar, contrar situaţiei de durere şi lacrimi în care se află ei în prezent, în timp ce lumea se bucură, o bucurie fără de margini va umple inima lor pentru totdeauna în mijlocul încercărilor şi suferinţelor (vv. 29-31).”

În încheiere, IPS Robu îi îndeamnă pe cei care se vor ruga pentru unitate să ceară „lumina Duhului Sfânt ca El să trezească în noi iubirea sinceră faţă de Mântuitorul nostru şi puterea de a-i împlini cu fidelitate poruncile ca să ne facem vrednici de a descoperi chipul arătării sale precum şi pacea sa. În zilele noastre, frământate de transformări profunde şi reaşezări dureroase pentru lumea întreagă, la pace se atentează în primul rând. Şi chiar dacă responsabilii politici fac eforturi mari pentru a o restabili creând alianţe, ridicând ziduri de protecţie ori izolând prin embargouri comunităţi umane considerate ca periculoase, noi ştim şi suntem datori să dăm mărturie prin cuvânt şi faptă că numai trăind Evanghelia zi de zi vom imprima timpurilor noastre acele trăsături care mântuiesc şi care instaurează pacea lui Cristos.”