Unitatea între catolici contribuie la ecumenism
07.06.2004, Vatican (Catholica) - În dimineaţa zilei de duminică, 6 iunie 2004, în sărbătoarea Preasfintei Treimi în ritul latin, la ora 10.30, în Piaţa Allmend din Berna, Papa Ioan Paul al II-lea a prezidat Sfânta Liturghie la care au concelebrat episcopi elveţieni şi din alte părţi ale lumii, şi preoţi. A fost prezent de asemenea Joseph Deiss, preşedintele elveţian.
În predica sa, Sfântul Părinte a arătat că „Celebrarea misterului Preasfintei Treimi constituie pentru creştini în fiecare an un puternic apel la implicare pentru unitate. Este un apel care îi priveşte pe toţi, Păstori şi credincioşi, şi îi îndeamnă pe toţi la o reînnoită conştientizare a propriei responsabilităţi în Biserică, Mireasa lui Cristos. Cum să nu simţim insistent, în faţa acestor cuvinte ale lui Cristos, impulsul ecumenic? Reafirm, şi cu această ocazie, voinţa de a înainta pe calea dificilă, dar plină de bucurie, a deplinei comuniuni a tuturor credincioşilor.”
„Este evident totuşi”, a continuat Papa, „că o puternică contribuţie la cauza ecumenică vine din implicarea catolicilor de a trăi unitatea în sânul lor… O Biserică locală în care înfloreşte spiritualitatea comuniunii va şti să se purifice în mod constant de `toxinele` egoismului, care generează gelozie, neîncredere, nelinişti de auto-afirmare, opoziţii dăunătoare.” Sfântul Părinte a arătat că „evocarea acestor riscuri suscită în noi o rugăciune spontană către Duhul Sfânt, pe care Isus a promis să ni-l trimită”.
Subliniind că Biserica „este misiune”, Papa Ioan Paul al II-lea a spus că a sosit momentul pentru a pregăti „tinere generaţii de apostoli care să nu se teamă să vestească Evanghelia. Pentru fiecare botezat este esenţial să treacă de la o credinţă din obişnuinţă la o credinţă matură, care să se exprime prin alegeri personale clare, din convingere, curajoase. Numai o astfel de credinţă, celebrată şi împărtăşită în liturgie şi în caritatea fraternă, poate nutri şi întări comunitatea discipolilor Domnului şi o poate edifica în Biserica misionară, liberă de false temeri pentru că este sigură pe iubirea Tatălui.”
După Sfânta Liturghie, înainte de a se ruga Angelus, Papa a încredinţat poporul elveţian Preasfintei Fecioare. „Fie ca Maria să vegheze asupra familiilor, menţinând iubirea conjugală şi susţinând misiunea părinţilor! Fie ca ea să îi mângâie pe cei în vârstă şi să îi ajute să îşi aducă o preţioasă contribuţie la societate! Fie ca ea să nutrească în tineri simţul valorilor şi angajamentul de a le trăi! Fie ca ea să obţină pentru comunitatea naţională voinţa constantă şi armonioasă de a construi împreună o ţară paşnică şi prosperă, cu o mare atenţie şi profundă solidaritate faţă de cei aflaţi în nevoi”.
Papa a luat apoi masa la reşedinţa Surorilor Carităţii Sfintei Cruci, iar la ora 17.15 a participat la o scurtă întâlnire cu 300 membri ai Asociaţiei Fostelor Gărzi Elveţiene, însoţiţi de familiile lor. „Succesorul lui Petru”, a spus Sfântul Părinte, „are o datorie specială de recunoştinţă faţă de comunitatea catolică din această ţară, datorită Gărzii Elveţiene” care slujeşte într-un mod deosebit papalitatea. Mai apoi, Papa a mers la aeroportul militar din Payerne, unde şi-a luat rămas bun de la preşedintele Deiss, şi după un zbor de mai puţin de două ore a ajuns la Roma.
