Sfântul Anton: Atenţia profundă faţă de cuvântul lui Dumnezeu
15.06.2004, Iaşi (Catholica) - Bustul aurit şi relicva sfântului Anton de Padova au fost însoţite în Iaşi şi de pr. Luciano Bertazzo, director general al revistei „Mesagerul Sfântului Anton”. Sfinţia sa a ţinut omilia la Liturghia de la catedrala romano-catolică din Iaşi, luni, 14 iunie. A doua zi, pr. Cornel Cadar i-a luat un interviu, care a fost tradus de Ovidiu Bişog şi a apărut publicat astăzi pe situl Diecezei de Iaşi. Îl reproducem integral în continuare.
– Ce înseamnă un pelerinaj cu relicvele Sfântului Anton?
– Pelerinaj înseamnă a te pune în mişcare, a parcurge spaţii atât terestre, cât şi, îndeosebi, spaţii spirituale. Este şi un pelerinaj interior, care ne conduce la rădăcinile noastre. Pelerinajul la Sfântul Anton înseamnă a aminti drumul făcut de el pentru a vesti evanghelia în istoria timpului său. El a fost un mare călător, iar aceasta se poate vedea şi din analiza oaselor, din care rezultă că este un om care a mers mult pe jos, şi noi ştim că el a mers mult pentru a vesti Cuvântul lui Dumnezeu. Anton ne invită să facem şi un pelerinaj interior, care să ne conducă la rădăcinile inimii noastre, pentru a regăsi adevărul şi prezenţa Domnului în viaţa noastră.
– În aceste zile s-a vorbit mult despre spiritualitatea Sfântului Anton. În ce constă această spiritualitate?
– Spiritualitatea Sfântului Anton, la rădăcinile sale, se bazează pe tradiţia augustiniană, foarte mult centrată pe antropologie, pe omul mântuit de Isus Cristos. Anton regăseşte apoi dimensiunea libertăţii franciscane, dimensiunea acelei sărăcii pe care în acel timp Francisc o trăia şi o predica. Anton este un sărac care se încrede în Providenţă; el porneşte pe cărările vieţii încrezându-se în Domnul. Trăsătura sa deosebită constă în această atenţie profundă faţă de cuvântul lui Dumnezeu, care trebuie să convertească viaţa noastră şi pe cea a societăţii. Să ne amintim în acest sens că Anton a intervenit în legislaţia oraşului Padova, cerând să fie abolite legi nedrepte, îndreptate împotriva celor mai slabi.
– Dumneavoastră, personal, ce anume iubiţi mai mult la Sfântul Anton?
– Personal, ceea ce mă fascinează cel mai mult la Sfântul Anton este măreţia sa morală. Anton este un om al cuvintelor puţine, chiar dacă ne-a lăsat o serie de predici foarte lungi, însă se vede că este un om interior, care este înrădăcinat în tăcere, în rugăciune, în contemplare. Ceea ce spune Anton este acel ceva care provine din acest izvor interior, care este înrădăcinat în tăcere, în viaţa interioară, acolo unde trăieşte Duhul Sfânt. Aceasta este marea tărie a acestui om, un intelectual; din punct de vedere cultural, cultura lui Anton este o cultură foarte vastă, care a fost analizată, el este considerat primul portughez de talie europeană, formarea sa avându-şi rădăcinile în Franţa, chiar la Paris, dar care treptat devine un om al poporului, prin capacitatea sa de a pleca urechea la problemele oamenilor.
– V-aş ruga, pentru cititorii noştri, să vă prezentaţi. De asemenea, spuneţi-ne şi câteva cuvinte despre revista „Mesagerul Sfântului Anton”.
– Sunt fratele Luciano Bertazzo, actualmente am însărcinarea de a conduce revista „Mesagerul Sfântului Anton”, această revistă care, de 106 ani, răspândeşte gândirea şi spiritualitatea Sfântului Anton, începând cu bazilica din Padova, unde sunt relicvele sfântului şi unde i se păstrează o amintire vie, însă simt – şi trăiesc permanent această experienţă – că acesta este un loc de har; dar harul Domnului nostru, prin Sfântul Anton, îl regăsesc în toate părţile din lume, unde am ocazia să merg. „Mesagerul Sfântului Anton” apare în opt limbi, cu 11 ediţii, în sensul că sunt două reviste în limba italiană, una pentru Italia, care este cea mai răspândită, o alta pentru italienii din străinătate, care a luat fiinţă pentru italienii care au emigrat, actualmente se interesează de probleme interculturale, apoi sunt două în limba portugheză, una în limba portugheză vorbită în Portugalia, iar alta în limba portugheză vorbită în Brazilia, precum şi în limbile franceză, engleză, germană, poloneză, română, fiecare cu o redacţie proprie.
– Vă mulţumesc pentru aceste gânduri.
– Pace şi bine!