Arhiepiscopul Lajolo despre libertatea religioasă
03.12.2004, Vatican (Catholica) - Arhiepiscopul Giovanni Lajolo, Secretarul pentru Relaţiile cu Statele, a susţinut în această dimineaţă o conferinţă la Universitatea Gregoriană pe tema „Sfântul Scaun şi provocările contemporane privind libertatea religioasă”. El a vorbit în cadrul unei serii de celebrări, organizate de ambasadorul american pe lângă Sfântul Scaun, Jim Nicholson, cu ocazia celei de-a 20-a aniversări a relaţiilor diplomatice care există între Sfântul Scaun şi Statele Unite.
Notând faptul că intervenţia sa este „dedicată temei libertăţii religioase ca fundament al demnităţii umane”, el a oferit unele consideraţii din punctul de vedere al activităţii diplomatice a Vaticanului, începând cu „contribuţia adusă de Sfântul Scaun pentru a se asigura că acest drept este recunoscut de fiecare stat în parte, dar şi de comunitatea internaţională”. Arhiepiscopul a spus că „luând în considerare importanţa libertăţii religioase pentru viaţa însăşi a Bisericii şi a credincioşilor ei, este evident că diplomaţia Vaticanului trebuie să fie foarte atentă la acest drept. Diplomaţia Sfântului Scaun nu îşi alege priorităţile după interese economice sau politice, şi nici după ambiţii geopolitice; priorităţile ei `strategice` sunt, înainte de orice, asigurarea şi promovarea condiţiilor favorabile nu doar pentru exercitarea misiunii specifice a Bisericii, ci şi pentru viaţa de credinţă a credincioşilor.”.
În continuare, prelatul a vorbit despre concordatele Sfântului Scaun, adică despre înţelegerile cu alte ţări, cu „un conţinut specific” şi „inspirate de anumite criterii fundamentale” precum asigurarea „libertăţii de cult şi a jurisdicţiei Bisericii Catolice” şi deschiderea „ariilor de colaborare dintre Biserica Catolică şi autorităţile civile”, în special în ceea ce priveşte activitatea caritabilă şi educaţională. Prelatul a afirmat că din 1965 au fost încheiate până acum cel puţin 115 concordate. El a vorbit despre libertatea religioasă în diplomaţia Sfântului Scaun la Naţiunile Unite, şi în contextul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE). La final a vorbit despre provocările libertăţii religioase.
„Chiar şi în state în care libertatea religioasă este tratată cu mare seriozitate şi în care Biserica poate spune că este satisfăcută, există întotdeauna ceva care nu corespunde pe deplin nevoilor ei. Într-una, de exemplu, natura specifică a instituţiilor ei fundamentale nu sunt recunoscute (de exemplu structura ierarhică); în alta nu există recunoaştere a căsătoriei canonice; în alta sistemul educaţional nu respectă suficient dreptul părinţilor şi cu atât mai puţin al Bisericii; în alta sistemul economic nu ia în seamă scopurile sociale urmărite de instituţiile Bisericii. În astfel de ţări, deşi Biserica se bucură de o libertate religioasă aproape suficiente, există totuşi limitări.”
