Românii sunt cel mai religios popor european

01.02.2005, Bucureşti (Catholica) - Românii sunt cel mai religios popor european, deşi nu sunt printre cei mai frecvenţi participanţi la slujbele religioase, relevă un studiu al grupului sociologic GfK, realizat în 20 de ţări europene şi Statele Unite ale Americii, şi prezentat luni, 31 ianuarie, în cotidianul Ziua. Întrebaţi dacă se identifică cu o anumită religie, 97% dintre cei intervievaţi din România au răspuns afirmativ.

Procentul este comparabil doar cu cel obţinut la aceeaşi întrebare de către turci, 95% dintre ei declarându-se ca aparţinând unei religii. La polul opus se situează ruşii, care au răspuns pozitiv la această întrebare în proporţie de 65%, şi americanii, care se declară religioşi în proporţie de 70%. Dacă în Europa Centrală, 80% dintre participanţii la studiu au declarat că se identifică cu o religie, vesticii au răspuns afirmativ într-o mai mică măsură – 68% dintre ei.

Ca grad de răspândire a religiilor, în România ortodoxia (cu 88%) este urmată de catolicism (6%) şi protestantism (2%). Ultimele două sunt întâlnite, cu precădere, în vestul (Banat, Crişana, Maramureş) şi centrul ţării (Ardeal). În Europa, ţările cu cele mai omogene populaţii din punct de vedere religios sunt: Turcia (musulmani), Grecia şi Rusia (ortodocşi), Italia, Polonia, Slovenia, Spania şi Belgia (catolici) şi Danemarca şi Finlanda (protestanţi).

În ceea ce priveşte participarea la serviciile religioase, doar 18% din români au declarat că participă o dată pe săptămână la un serviciu religios, iar 11% dintre ei mărturisesc că nu participă niciodată sau aproape niciodată la astfel de servicii. Cei mai „bisericoşi” sunt polonezii şi turcii, urmaţi de italieni şi americani. La polul opus se află bulgarii, ruşii, suedezii şi danezii.

Referitor la antisemitism, în Europa Centrală şi de Est, curentul nu a crescut: mai puţin de 10% dintre români sunt de părere că există mai mult anitisemitism printre concetăţenii lor, în vreme ce doar 17% dintre est-europeni cred că situaţia s-a agravat în ţara lor. De cealaltă parte se situează americanii şi vest-europenii: unu din trei americani sau occidentali consideră că există o doză mai mare de antisemitism printre conaţionalii lor decât exista în urmă cu cinci ani. În ţări precum Belgia, Olanda, Elveţia, Austria şi Germania, proporţia celor care declară acest lucru variază între 40% şi 52%.