Un oficial ortodox rus speră într-o beatificare rapidă a Papei

06.04.2005, Viena (Catholica) - Cel puţin un oficial al Bisericii Ortodoxe Ruse consideră că Papa Ioan Paul al II-lea va fi în curând beatificat şi canonizat de Biserica Catolică. Episcopul Hilarion Alfeyev de Viena şi Austria, reprezentant al Bisericii Ortodoxe Ruse pe lângă Instituţiile Europene, a făcut pentru ZENIT declaraţii legate de defunctul Papă. „A fost un mare Papă, poate unul dintre cei mai mari din întreaga istorie a Bisericii Catolice”, a scris Episcopul Hilarion. „Nu există nici o îndoială că va fi în curând beatificat şi canonizat de către Biserica pentru care şi-a dedicat întreaga sa viaţă”.

„A fost cel mai influent lider religios al modernităţii, şi a avut impact asupra întregii civilizaţii umane”, a adăugat el. „Într-adevăr, influenţa sa a trecut mult dincolo de Biserica Catolică, pe care a condus-o timp de mai bine de un sfert de secol. „Mesajul său a fost ascultat şi apreciat de milioane de oameni din întreaga lume, nu doar catolici, ci şi ortodocşi, protestanţi, anglicani, evrei, musulmani, oameni de alte credinţe şi, ceea ce este poate şi mai uimitor, de oameni fără credinţă.”

Episcopul Hilarion a continuat: „În timp ce politicienii seculari din majoritatea ţărilor apusene încearcă să excludă religia din sfera publică, să o reducă la domeniul devoţiunii private, să o interzică în şcoli, universităţi şi din mass-media, Papa Ioan Paul al II-lea a fost o figură publică de o asemenea mărime încât fiecare călătorie a sa a fost pe larg prezentată şi fiecare discurs al său comentat de către mass-media din întreaga lume.”

„A fost un Papă `ortodox` în sensul păstrării atitudinii tradiţionale a Bisericii sale faţă de dogmă şi morală”, a declarat Episcopul ortodox rus. „Poziţia sa în probleme morale, precum căsătoria şi familia, avortul, contracepţia, eutanasia şi multe altele, foarte des a trezit criticism din partea celor care au dorit ca valorile tradiţionale să fie înlocuite cu unele seculare, şi care au încercat să opună religiei umanismul”. „Fiind tradiţional, Papa nu a fost nicidecum mai puţin uman, fiind capabil să dezvolte un umanism universal bazat pe valori spirituale, opus versiunii ateiste a umanismului”.

„Timp de mulţi ani, s-a luptat cu ateismul în propria sa ţară, Polonia, şi a contribuit la căderea regimurilor totalitare ateiste din Europa de Est, dar a contribuit enorm şi la redescoperirea credinţei de către mulţi dintre aceia care au pierdut-o datorită liberalismului şi relativismului predominante în societăţile democratice apusene”. Episcopul Hilarion a mai comentat: „Viaţa sa a coincis cu enorme schimbări geopolitice care au modificat definitiv faţa Europei. Aceste schimbări au dus la introducerea libertăţii religioase în acele ţări europene în care fusese înainte violată, dar din păcate şi la agravarea situaţiei interconfesionale din anumite regiuni din Europa de Est.

„O serie de probleme au apărut, în particular, între ortodocşii şi catolicii din Rusia şi Ucraina, care i-au împiedicat pe liderii Bisericii Ortodoxe din ambele ţări să se întâlnească cu Papa. Aceste probleme îşi aşteaptă încă soluţionarea”. „M-am întâlnit cu Papa de două ori, în ambele ocazii transmiţându-i un mesaj din partea Patriarhului de Moscova, Alexei al II-lea. În 21 ianuarie 2002, când a avut loc a doua noastră întâlnire, mi s-a încredinţat misiunea oarecum delicată de a-i explica Papei condiţiile în care ar fi posibilă întâlnirea sa cu primatul Bisericii Ortodoxe Ruse”.

„El a fost, desigur, bine informat în legătură cu aceste condiţii, care nu au fost niciodată ţinute secrete. Între ele s-a numărat o respingere explicită a tuturor formelor de prozelitism pe teritoriul canonic al Patriarhiei de Moscova, şi recunoaşterea faptului că `Uniatismul` nu mai poate fi considerat un drum spre unitatea creştină. Se speră ca aceste principii să fie reflectate într-o declaraţie comună a primaţilor Bisericilor Catolică şi Ortodoxă Rusă, atunci când această întâlnire va avea loc. O astfel de întâlnire ar putea netezi calea spre o nouă pagină în relaţiile dintre aceste două Biserici tradiţionale, a căror mărturie comună şi unită ar fi atât de crucială şi oportună pentru lume”.