Giovanni Reale: Înţelepciunea antică

06.08.2005, Târgu Lăpuş (Catholica) - „După părerea mea, toate relele de care suferă omul de astăzi au la rădăcina lor nihilismul”, este afirmaţia filosofului Giovanni Reale (născut în 1931) pe care îşi bazează de fapt întreaga carte-invitaţie de întoarcere la „Înţelepciunea antică”. Lucrarea filosofului italian a apărut recent la Editura Galaxia Gutenberg din Târgu Lăpuş, la colecţia Aletheia, şi poate fi comandată prin librăria „Presa Bună” găzduită de siturile Catholica.ro şi Ercis.ro.

„Despre suferinţele omului contemporan se vorbeşte în cărţi, reviste, periodice şi cotidiene”, spune autorul în prefaţa cărţii. „Abordările sunt, desigur, foarte diverse, atât în premisele de la care pornesc autorii lor şi în concluziile pe care aceştia le trag, cât şi în terapiile care, în unele cazuri, ne sunt propuse. Însă, după părerea mea, de puţine ori se ajunge la adevăratul miez al problemei. Ca să mă exprim în termeni filosofici, arareori este individualizat în mod clar fundamentul ultim, adică rădăcina acelor suferinţe, sau, atunci când este individualizat, este exprimat numai sau mai ales în manieră eluzivă şi enigmatică.” În viziunea lui Reale, rădăcina suferinţelor este nihilismul descris de Nietzsche, nihilism care „în secolul XX s-a verificat”. „O cură energică a acestor suferinţe ar implica scoaterea lor din rădăcină, adică victoria asupra nihilismului prin recuperarea idealurilor şi a valorilor supreme şi depăşirea ateismului, a acelei `ucideri a lui Dumnezeu` din care Nietzsche nu a ezitat să îşi creeze gloria. Aceasta nu este însă o operaţie uşoară, întrucât implică o adevărată revoluţie spirituală.”

Reale propune întoarcerea la „înţelepciunea antică”. „Nu este în nici un caz o întoarcere necritică la unele idei din trecut, ci asimilarea şi fructificarea unor mesaje ale înţelepciunii antice, care, bine recepţionate şi meditate, pot, dacă nu vindeca, cel puţin alina suferinţele omului de astăzi, corodând rădăcinile din care provin aceste dureri. Chiar dacă nu aveau tehnologia noastră, iar ştiinţa lor era mai degrabă speculativă şi mai puţin `justificată empiric` decât cea de astăzi, anticii ştiau să studieze omul, sub anumite aspecte, mai mult şi mai bine decât se face aceasta în zilele noastre, pentru că încercau să se mişte nu numai la suprafaţa aparenţelor, ci vizând fundamentele metafizice ale condiţiei umane.” Lucrarea are zece capitole şi un epilog. Iată titlul capitolelor: Reducţionismul scientist al raţiunii; Ideologism şi uitarea adevărului; Practicismul şi productivismul tehnologic; Bunăstarea materială, surogat al fericirii; Răspândirea violenţei; Pierderea sensului formei; Uitarea iubirii; Individualismul la limitele excesului; Pierderea semnificaţiei scopului; Materialism şi uitarea fiinţei. Epilogul poartă titlul „Două mesaje ale lui Platon pentru oamenii din toate timpurile”.