Mesajul Patriarhului Teoctist pentru Ziua anti-SIDA

02.12.2005, Bucureşti (Catholica) - „Pentru noi, creştinii, decembrie este un timp al reînnoirii speranţei, al bucuriei de a fi împreună şi de a dărui, al căutării curăţeniei şi nevinovăţiei copilăriei. De aceea, poate nu întâmplător, comunitatea internaţională a dedicat această lună şi, în special, această zi, luptei împotriva HIV/SIDA”, spune Preafericitului Teoctist în mesajul publicat ieri de situl Trinitas.ro. „Anul acesta, Patriarhia Română a hotărât să se alăture luptei, implicându-se activ prin preoţii şi profesorii de religie din România în prevenirea şi combaterea HIV/SIDA şi a intoleranţei şi marginalizării cărora cad victime cei atinşi de cumplitul flagel, în cadrul proiectului naţional `Consolidarea iniţiativelor comunitare de prevenire a HIV/SIDA şi a violenţei în familie, în România`”.

Capul Bisericii Ortodoxe îşi continuă mesajul: „Am făcut acest pas luând aminte la îndemnul Sfântului Apostol Pavel: `Purtaţi-vă sarcinile unii altora şi aşa veţi împlini legea lui Hristos` (Gal. 6, 2). Ştim însă că, din păcate, multora dintre cei bolnavi puţini le-au mai rămas alături să-i ajute a-şi înfrunta greaua soartă. Lupta pe care ei o duc cu boala este inegala pentru că au de înfruntat nu numai propria lor durere, ci şi o societate încă prea puţin dispusă să-i iubească şi să-i accepte în mijlocul ei. Dar noi ştim că nu aceasta este calea de urmat. Cuvântul nostru este o chemare la dragoste şi toleranţă faţă de aceşti fraţi ai noştri. Şi ei sunt prietenii lui Hristos şi fii ai lui Dumnezeu, ca şi noi. Oare boala, oricare ar fi aceea, l-ar putea ţine pe Hristos departe de om? Nicidecum! Dar, El vede ca azi, mulţi oameni îi îndepărtează din mijlocul lor pe cei infectaţi cu HIV. Dacă-i alungăm pe aceşti suferinzi, pe Hristos îl alungăm. Dacă nu ne pasă de ei, faţă de Hristos suntem nepăsători. Dacă nu-i iubim, pe Hristos nu-L iubim. Să nu uităm deci, că Hristos ne iubeşte pe toţi, fără discriminare.”

„Cuvântul nostru este un îndemn la credinţă, dragoste şi speranţă pentru cei afectaţi cu teribilul virus. Dacă orizontul vieţii noastre vă pare dureros de limitat, nu-l mai priviţi pe orizontală. Bucuria noastră a creştinilor nu este să trăim mult, ci să trăim frumos, iubindu-ne semenii ca pe noi înşine şi pe Dumnezeu. Din fericire, partea cea mai frumoasă a vieţii nu se trăieşte în trup, ci în sufletul cel nemuritor, acolo unde Hristos ne-a readus, prin jertfa de pe cruce, cel mai frumos dar: libertatea. Iar dacă astăzi, HIV pare încă neînvins, totuşi, dacă vom avea credinţă chiar şi cât un grăunte de muştar, nimic nu va fi cu neputinţă (Mt. 17, 20). În acelaşi timp, acest cuvânt este un îndemn la luare aminte pentru cei care, sănătoşi fiind, se expun pericolului de a fi infectaţi, din necunoaştere sau, poate, din nepăsare. Ca în cazul oricărei boli infecţioase, dacă vrem să ne păstrăm sănătatea trebuie să ne comportăm responsabil şi în cunoştinţă de cauză. Celor care nu ştiu cum: mergeţi şi întrebaţi medicul, preotul sau profesorul. Iar celor care cred că lor nu li s-ar putea întâmpla aşa ceva, le aducem aminte cuvântul aceluiaşi apostol: `Cel căruia i se pare că stă neclintit să ia seama să nu cadă` (I Cor. 10, 12). Atunci când i se oferă ocazia, acest virus nu iartă pe nimeni.”

Patriarhul încheie spunând: „Iar Hristos Dumnezeu, Cel care ne îmbrăţişează cu negrăita Sa dragoste, pe fiecare, sănătoşi sau bolnavi, să ne dăruiască nouă tuturor sănătate şi iertare de păcate, spre tămăduirea sufletului şi a trupului.”