Dumnezeu iubeşte oamenii de la concepţie
27.02.2006, Vatican (Catholica) - Papa Benedict al XVI-lea a afirmat astăzi că iubirea lui Dumnezeu pentru oameni nu depinde de vârsta lor, şi tocmai de aceea Biserica apără viaţa încă de la concepţie. „Iubirea lui Dumnezeu nu face distincţie între copiii tocmai concepuţi în pântecele mamei, bebeluşi, tineri, adulţi sau bătrâni, deoarece în fiecare dintre ei vede chipul şi asemănarea Sa”, le-a spus Papa participanţilor la congresul cu tema: „Embrionul uman înainte de implantare”.
Aproximativ 350 de oameni de ştiinţă, medici, bioeticieni şi teologi au ascultat cuvintele Sfântului Părinte la congresul organizat de Academia Pontificală pentru Viaţă, congres ce durează două zile. „Această nemărginită şi aproape de neînţeles iubire a lui Dumnezeu pentru om arată până în ce punct persoana umană este demnă să fie iubită pentru ea însăşi, indiferent de alte consideraţii – inteligenţă, frumuseţe, sănătate, tinereţe, integritate ş.a.”, a spus Papa Benedict. „Pe scurt, viaţa umană este mereu un bine, o manifestare a lui Dumnezeu în lume, un semn al prezenţei Sale, o iradiere a gloriei Sale. Omului îi este dată de fapt o demnitate foarte mare, ce îşi are rădăcina în legătura profundă ce îl uneşte cu Creatorul său: în om, în fiecare om, în orice fază sau condiţie a vieţii sale, străluceşte reflecţia a însăşi realitatea lui Dumnezeu.”
„Din acest motiv, magisteriul Bisericii a proclamat în mod constant caracterul sacru şi inviolabil al fiecărei vieţi umane, de la concepţie şi până la sfârşitul ei natural. Această judecată morală este deja valabilă de la începutul vieţii ca embrion, chiar înainte de a se implanta în uterul mamei, ce îl protejează şi îl hrăneşte în cele nouă luni ce îl despart de momentul naşterii.” La final Papa i-a invitat pe oamenii de ştiinţă şi pe experţi să cultive o atitudine de minunare şi de respect în faţa misterului originii vieţii umane, „un mister a cărui semnificaţie ştiinţifică va fi tot mai mult capabilă să ilumineze, dar care cu greu va putea să îl descifreze complet”.
Sfântul Părinte a adăugat: „Ne-am îmbunătăţi enorm cunoaşterea şi am identificat mai bine limitele ignoranţei noastre, dar se pare că, pentru inteligenţa umană, a devenit prea dificil să îşi dea seama că vede semnul Creatorului atunci când contemplă natura. În realitate, oricine iubeşte adevărul trebuie să perceapă că această cercetare pe teme profunde face posibil pentru noi să vedem şi să aproape atingem mâna lui Dumnezeu.”
Ar fi minunat, ca prin intermediul surselor de informare în masă, cuvintele Papei Benedict al XVI-lea să ajungă la cât mai mulţi oameni, pentru ca ei să înţeleagă într-adevăr acest minunat dar pe care Dumnezeu l-a făcut omului – VIAŢA. Or nu este dreptul nici a unuia dintre noi să determinăm să trăiască sau nu un om, de la conceperea sa şi până la moartea naturală, căci „Dumnezeu dă, Dumnezeu ia„. Este doar dreptul Celui Atotputernic să determine când trebuie să se nască şi când trebuie să moară un om, căci prin Învierea lui Cristos trăim toţi în Dumnezeu şi Dumnezeu trăieşte în noi. Să-L lăsăm deci să trăiască, pentru ca să trăim şi noi.