„Nu vă temeţi de BRU şi nici de misiunea ei în sânul acestui popor!”

30.04.2006, Blaj (Catholica) - Aproximativ 270 de preoţi şi 3.000 de credincioşi au participat astăzi la Blaj la intronizarea primului Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, ridicată de la treapta Mitropoliei la cea de Arhiepiscopie Majoră. După procesiunea de la sediul Mitropoliei la Catedrală a urmat Sfânta Liturghie. Au participat numeroşi oaspeţi printre care doi Cardinali: Ignaţiu Moussa Daoud, prefectul Congregaţiei Răsăritene, şi Lubomyr Husar, Arhiepiscopul Major al greco-catolicilor ucraineni. Au mai participat diverşi Episcopi din Biserici Catolice de tradiţie răsăriteană din alte ţări, precum şi, bineînţeles, toţi Episcopii catolici români. Notăm prezenţa specială a Episcopului John Michael Botean, care îi păstoreşte pe greco-catolicii români din SUA, şi a Episcopului Anton Coşa, al romano-catolicilor români de dincolo de Prut.

Prima parte a discursului său Preafericitul Lucian a dedicat-o sărbătorii liturgice, astăzi în tradiţia răsăriteană fiind Duminica Tomii, pericopa evanghelică prezentându-ni-l pe Apostolul Toma punându-şi degetul în rănile Mântuitorului. „Rănile lui Isus, rămase pe trupul Lui şi după învierea din morţi, pe lângă faptul că sunt dovada nemărginitei Sale iubiri faţă de noi, sunt şi expresia rănilor, durerilor, suferinţelor şi privaţiunilor tuturor acelora care, din dragoste pentru Cristos, depun mărturie pentru învăţătura Lui şi pentru Împărăţia Lui.” De aici, Arhiepiscopul Major a făcut legătura cu rănile Bisericii Greco-Catolice: „Nici Biserica noastră Română Unită cu Roma nu a fost lipsită de străluciri de înviere, dar nici de răni care, sângerând abundent, apoi cicatrizându-se, la orice nemeritată atingere, sângerează din nou, exprimând aceeaşi iubire a Mântuitorului pentru fiii acestui neam, adesea preaîncercat pe parcursul bimilenarei sale istorii.”

„Suntem la solemnă oră de sărbătoare! Păstrând vie memoria părinţilor noştri de acum mai bine de 300 de ani, îi cinstim ca pe nişte aducători de noutate şi de lumină, din care secolele următoare au luat cu dragoste şi măiestrie, ducând în toate ţinuturile locuite de români simţul demnităţii originilor, dar şi cel al credinţei celei întemeiate pe piatra unităţii şi a slujirii. Pentru slujire rodnică, la 26 noiembrie 1853, la aproximativ 150 de ani de la Sfânta Unire, Papa Pius al IX-lea, prin Bula `Ecclesiam Christi`, ridică episcopia românilor uniţi la demnitatea de Mitropolie, iar pe episcopul de atunci, Alexandru Şterca Şuluţiu, la demnitatea de mitropolit.” Preafericitul Lucian a subliniat apoi: „Iată că, după alţi 150 de ani, Sfântul Părinte Papa Benedict, prin Bula `Ad totius dominici gregis`, din 14 decembrie 2005, ridică Mitropolia noastră la demnitatea de Arhiepiscopie Majoră, iar pe nevrednicia mea la cea de Arhiepiscop Major.”

„O bunăvestire pentru noi; iar Bunavestire însemnând `începutul mântuirii noastre`, este fericit momentul să declarăm în faţa întregii ţări că Biserica Greco-Catolică din România, acum ridicată la demnitatea de Arhiepiscopie Majoră, se va strădui să sporească în roade spirituale, să rămână în sânul Bisericii Catolice o mlădiţă viguroasă, în frumoasele rânduieli ale Bisericii Răsăritului, dând credincioşilor ei, dar şi întregului nostru Neam, de acasă sau răzleţit prin ţări străine, speranţa de care are nevoie, pentru ca să fie mereu întărit în credinţă şi lucrător în iubire, să merite, într-adevăr, numele de `Grădină a Maicii Domnului`, nume pe care Bunul nostru Părinte Papa Ioan Paul II i l-a consfinţit solemn.” În continuare capul BRU a transmis Papei Benedict mulţumirile sale şi ale turmei ce o conduce, încheind astfel: „Spun tuturor, din faţa străbunei Catedrale a Cetăţii Blajului lui Inocenţiu şi al urmaşilor lui: Nu vă temeţi de Cristos cel mort şi înviat pentru noi! Nu vă temeţi de Biserica Română Unită cu Roma şi nici de misiunea ei în sânul acestui popor! Luminează-te, luminează-te Biserică a Blajului – Mica Romă, că slava Domnului a strălucit peste tine! Saltă acum şi te bucură că braţul Preasfintei şi de viaţă Făcătoarei Treimi te ocroteşte!”

Textul integral al discursului Preafericitului Lucian Mureşan se găseşte aici. Fotografii de la intronizare se găsesc aici.