Papa aduce laudă Fecioarei de pe Muntele Carmel
17.07.2006, Les Combes (Catholica) - Ieri, în Biserica Catolică de rit latin a fost a XV-a duminică de peste an, fiind pomenită Sfânta Fecioară Maria de pe Muntele Carmel. Pentru Papa Benedict al XVI-lea a fost prima duminică a acestei a doua vacanţe pe care o petrece la Les Combes, în Valle d`Aosta. Rugăciunea Angelus a avut loc cu numeroşii credincioşi veniţi să îl vadă pe Sfântul Părinte. Redăm în continuare alocuţiunea papală, în traducerea Radio Vatican.
Dragi fraţi şi surori, şi anul acesta am bucuria de a petrece o perioadă de odihnă aici, în Valle d`Aosta, în casa care de atâtea ori l-a găzduit pe iubitul Papă Ioan Paul al II-lea. M-am integrat repede în acest minunat peisaj alpin care ajută la reconfortarea spiritului şi a trupului, iar astăzi sunt mulţumit să trăiesc această întâlnire familiară. Un cordial salut, fiecăruia dintre voi, rezidenţi şi vilegiaturişti. Doresc înainte de toate să îl salut şi să îi mulţumesc păstorului Bisericii care trăieşte în această Valle, Episcopul de Aosta, Mons. Giuseppe Anfossi, precum şi preoţilor, călugărilor, călugăriţelor şi laicilor comunităţii diecezane. Asigur pentru fiecare o amintire în rugăciune, în special pentru bolnavi şi suferinzi. Gândul meu de recunoştinţă se îndreaptă apoi spre salezienii care au pus la dispoziţia Papei această casă a lor. Un salut respectuos adresez autorităţilor Statului şi Regiunii, Administraţiei comunale din Introd, Forţelor de ordine şi tuturor celor care în diferite moduri colaborează la desfăşurarea senină a sejurului meu. Domnul să vă răsplătească!
Printr-o fericită coincidenţă, duminica de astăzi cade pe 16 iulie, zi în care liturgia o comemorează pe Fericita Fecioară Maria de la Muntele Carmel. Carmelul, înalt promontoriu care se ridică de-a lungul coastei orientale a Mării Mediterane, chiar la nivelul Galileii, are pe versanţii săi numeroase peşteri naturale, preferate de eremiţi. Cel mai renumit dintre aceşti oameni ai lui Dumnezeu a fost marele profet Ilie, care în secolul al IX-lea înainte de Cristos a apărat cu îndârjire de contaminarea cultelor idolatre puritatea credinţei în Dumnezeul unic şi adevărat. Inspirându-se tocmai din figura lui Ilie, a apărut Ordinul contemplativ al Carmeliţilor, familie călugărească ce numără între membrii său mari sfinţi ca Tereza d`Avila, Ioan al Crucii, Tereza a Pruncului Isus şi Tereza Benedicta a Crucii (în lume Edith Stein). Carmeliţii au răspândit în poporul creştin devoţiunea faţă de Fericita Fecioară de la Muntele Carmel, indicând-o ca model de rugăciune, de contemplaţie şi de devotament faţă de Dumnezeu.
Maria, în fapt, cea dintâi şi în mod de nedepăşit, a crezut că Isus, Cuvântul Întrupat, este culmea, punctul cel mai înalt al întâlnirii omului cu Dumnezeu. Primindu-i pe deplin Cuvântul, „a ajuns cu bine la muntele sfânt” – cum spune rugăciunea colecta din liturghia comemorării -, şi trăieşte pentru totdeauna, în trup şi suflet, cu Domnul. Doresc astăzi să-i încredinţez Reginei de la Muntele Carmel toate comunităţile de viaţă contemplativă răspândite în lume, în mod special cele ale Ordinului Carmelitan, între care amintesc mănăstirea din Quart, pe care am avut ocazia să o vizitez în aceste zile, situată nu departe de aici. Maria să ajute fiecare creştin să îl întâlnească pe Dumnezeu în tăcere şi în rugăciune”.
