Cum vede BRU problema retrocedărilor

19.07.2006, Blaj (Catholica) - Biserica Ortodoxă Română, de fapt mai exact Sinodul Mitropoliei clujene, şi-a comunicat punctul de vedere privind retrocedările: să se facă după numărul de credincioşi. Propunerea Mitropolitului Anania a fost „îmbunătăţită” de preşedintele Partidului Democrat, Emil Boc, cu sugerarea de compensaţii pentru BRU. Dar cum vede Biserica Greco-Catolică rezolvarea retrocedărilor? Vrea ea, după cum cu atâta patetism s-a afirmat în ultima vreme, să ia lăcaşurile „ortodoxe” chiar şi în localităţile unde nu are astăzi nici un credincios? După reuniunea de astăzi a Sinodului Permanent al BRU, s-a făcut publică „Propunerea pentru Proiectul de Lege privind retrocedarea lăcaşurilor de cult confiscate de Statul Român prin efectul Decretului-Lege 358 din 1948”. Textul integral al propunerii poate fi citit pe situl BRU.ro.

Redăm în continuare doar propunerea juridică, fără preambul: „Articolul I. Se restituie către Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică următoarele imobile – lăcaşuri de cult, astfel: 1. în natură: a. bisericile catedrale, vicariale şi protopopiale, în termen de 6 luni de la apariţia prezentei legi; b. mănăstirile, bisericile simbol, bisericile din centrele urbane, în termen de un an de la apariţia prezentei legi; c. bisericile din mediu rural unde există comunitate greco-catolică reconstituită şi sunt două biserici, din care cel puţin una fostă greco-catolică, în termen de un an de la apariţia prezentei legi; 2. nuda proprietate: a. pentru lăcaşurile de cult din localităţile rurale unde există comunitate greco-catolică reconstituită şi o singură biserică – fostă greco-catolică, o dată cu apariţia prezentei legi; b. lăcaşurile de cult de la art. 1, pct. 2, lit. a vor fi folosite alternativ de ambele comunităţi pe o perioadă de până la 3 ani, după care imobilul va fi lăsat în deplină proprietate şi paşnică folosinţă proprietarului de drept.”

„Articolul II. Anexa I cuprinde lista imobilelor care fac obiectul prezentei legi şi face parte integrantă din prezenta lege. Articolul III. Pentru lăcaşurile de cult şi alte proprietăţi care nu se restituie din indiferent ce motive, se va constitui un drept de creanţă al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, asupra Statului Român, asupra unei sume care să corespundă valorii evaluate a acestor bunuri la data confiscării lor abuzive, drepturile decurgând din această creanţă urmând să constituie o rentă perpetuă pe care statul o va asigura anual. Întinderea acestor drepturi de creanţă va fi stabilită, în termen de maximum un an, de o comisie paritară, constituită în condiţiile legii.”

Această propunere a fost înaintată încă din luna noiembrie a anului trecut autorităţilor de la Bucureşti, dar nu a fost luată în seamă, spre deosebire de propunerea legislativă ortodoxă care (poate prin absurditatea ei) a stârnit atâta interes în ultimele săptămâni.