Biserica din Polonia pe calea reconcilierii
15.01.2007, Vatican (Catholica) - „Bisericii nu îi este teamă de adevăr, chiar dacă este un adevăr dur şi ruşinos iar cercetarea lui este uneori dureroasă. Credem profund că adevărul ne face liberi, pentru că adevărul eliberator este însuşi Isus Cristos”, afirmă episcopii polonezi, după renunţarea, zilele trecute, la oficiul de Arhiepiscop Mitropolit de Varşovia de către Mons. Stanislaw Wielgus care a confirmat colaborarea sa cu Serviciile secrete şi cele de spionaj ale Republicii Populare Polone, informează Radio Vatican.
Într-o scrisoare adresată credincioşilor, citită duminică, 14 ianuarie 2007, în toate bisericile din Polonia în timpul Sfintei Liturghii, prelaţii îi mulţumesc Papei Benedict al XVI-lea „pentru ajutorul său patern în evanghelica confruntare cu dificila situaţie”, exprimând recunoştinţă şi faţă de Arhiepiscopului Jòzef Kowalczyk, Nunţiu apostolic în Polonia, „pentru ajutorul său fratern şi competent”. Primind „cu respect” decizia Mons. Wielgus de a renunţa la serviciul pastoral de Mitropolit de Varşovia, Episcopii polonezi afirmă: „Nu ne revine nouă să judecăm persoana, confratele, care ani de zile a slujit cu fidelitate şi fervoare Biserica, între altele ca profesor şi rector al Universităţii Catolice din Lublin şi apoi ca Episcop de Plock”. „Experimentăm încă o dată – subliniază ierarhii – că trecutul întunecat al perioadei sistemului totalitar care a dominat zeci de ani în patria noastră continuă să se facă simţit”. Dar, precizează ei, „numai o analiză atentă şi critică a tuturor surselor accesibile ne va permite să ne apropiem de adevăr”.
Episcopii adaugă apoi că, „citite unilateral, documentele pregătite de funcţionari ai aparatului de represiune al statului comunist, ostili Bisericii, pot să aducă grave daune persoanelor, să distrugă legături de încredere socială şi, în consecinţă, să se transforme în victorie a sistemului inuman în care am fost constrânşi să trăim, acum după prăbuşirea sa”. În afară de aceasta, în scrisoare se reaminteşte că „se uită cu uşurinţă faptul că în timpul totalitarismului comunist întreaga Biserică din Polonia s-a opus continuu constrângerii societăţii şi a fost oază de libertate şi adevăr”.
Împreună cu un apel la reconcilierea Bisericii din Polonia, episcopatul exprimă dorinţa ca data de 21 februarie, Miercurea Cenuşii, când începe Postul Mare, să fie o zi de rugăciune şi pocăinţă pentru toţi preoţii polonezi. „În toate bisericile diecezelor noastre”, îndeamnă Episcopii, „să aibă loc celebrări liturgice către Milostivirea lui Dumnezeu, cerând iertare pentru greşelile şi slăbiciunile în a transmite Evanghelia în integritatea ei”. „Să stăm în faţa Domnului cerând Duhului Sfânt să ne elibereze de rău, de frică, de laşitatea noastră. Duminica trecută (7 ianuarie – n.r.), sărbătoarea Botezului Domnului, în catedrala din Varşovia a fost citită Evanghelia lui Isus care, solidar cu păcătoşii, stătea pe malul Iordanului pentru a primi botezul pocăinţei. Credem cu tărie că Isus stă cu noi toţi pe malul Iordanului polonez. Încă o dată ne dau speranţă cuvintele lui Isus: `Nu au nevoie de medic cei sănătoşi, ci cei bolnavi. Nu am venit să-i chem pe cei drepţi, ci pe cei păcătoşi ca să se convertească`. Solidaritatea cu păcătoşii l-a condus pe Isus pe cruce. Graţie lui am primit botezul său – botezul Duhului Sfânt şi al focului pentru iertarea păcatelor”.
Prelaţii polonezi cer apoi guvernanţilor şi parlamentarilor, precum şi mijloacelor de comunicare socială, ca materialele găsite în arhive să fie utilizate şi transmise în aşa fel încât „să nu degradeze demnitatea umană” şi se pronunţă pentru posibilitatea unei verificări din partea unui tribunal independent, fără a exprima judecăţi superficiale. În fine, ei fac un apel către tinerele generaţii la a căuta „să cunoască adevărul complex şi anevoios al timpurilor trecute”. „Credem că ceea ce trăim acum”, încheie Episcopii catolici polonezi, „va duce la o reînnoire a Bisericii, la o mai mare transparenţă şi maturitate a membrilor ei”.

adevarul nu e simplu de inteles! nu cred absolut deloc ca aceste dsipute sunt folositoare bisericii catolice si greco catolice (eu sunt din 1971, nascuta in transilavania, la orastie, locuiesc in italia de 12 ani). viata noastra in perioada comunista nu e simplu de explicat. depinde de foarte multi factori. eu inteleg, dar cred ca nu ar fi de ajuns un roman pentru a explica ceea ce s-a petrecut, cu adevarat, fiecare caz e unic in felul sau si nu se poate judeca in mod asa de superfcial! Nu suntem demni sa ne judecam semenii cu atata usurinta, un crestin trebuie sa aiba dubii! viata unui om e facuta din momente, trebuie sa cunosti bine inainte de a judeca. vremurile pe care le traim ne constrang din pacate la o analiza fara profunzime, avem tendinta de a judeca rapid, fara sa ne documentam serios, si asta nu e bine deloc. o judecata limpede are nevoie de timp.
Cred ca Mons. Stanislaw Wielgus este un bun model de smerenie, si ar trebui urmat si de prelati din foste tari comuniste. Intr-adevar, este un pas destul de greu si implica multe!
Daca ai avut curaj sa stai cu o mitraliera in mana sau ai dat cu subsemnatul, ar trebui sa iti recunosti fapta, nu sa te lupti cu mai mare inversunare si incapatanare.
Nu se va da seama oamenilor, ci lui Dumnezeu si propriei constiinte!