Papa despre inutilitatea războaielor
22.07.2007, Lorenzago di Cadore (Catholica) - Sfântul Părinte s-a aflat astăzi la amiază în piaţa din Calvi, recitând împreună cu credincioşii veniţi la Lorenzago rugăciunea Angelus. Alături de Papa s-au aflat, printre prelaţi, Cardinalul Joseph Zen Ze-kiun, Cardinalul Angelo Scola de Veneţia şi Arhiepiscopul Angelo Bagnasco de Genova. Redăm în continuare cuvintele Pontifului rostite înainte de rugăciune, în traducerea redacţiei române a Radio Vatican.
Dragi fraţi şi surori,
În aceste zile de odihnă care, mulţumesc lui Dumnezeu, le petrec aici în Cadore, simt şi mai intens impactul dureros al ştirilor care îmi parvin în legătură cu ciocnirile sângeroase şi episoadele de violenţă ce se verifică în multe părţi ale lumii. Acest lucru mă face să reflectez astăzi încă o dată asupra dramei libertăţii umane în lume. Frumuseţea naturii ne aminteşte că am fost puşi de Dumnezeu pentru „a cultiva şi păzi” această „grădină” care este Pământul (cfr Gen 2,8-17). Şi văd cum voi într-adevăr cultivaţi şi păstraţi în modul cel mai frumos această minunată grădină a lui Dumnezeu, un adevărat paradis. Dacă oamenii trăiesc în pace cu Dumnezeu şi între ei, Pământul se aseamănă într-adevăr cu un „paradis”. Păcatul din nefericire ruinează acest plan divin, provocând diviziuni şi aducând în lume moartea. Se întâmplă astfel ca oamenii să cedeze ispitelor răului şi să se războiască între ei. Consecinţa este că, în această minunată „grădină” care este lumea, se deschid şi spaţii de „infern”. În mijlocul frumuseţilor noastre, nu trebuie să uităm aceste situaţii în care se găsesc mulţi dintre fraţii şi surorile noastre.
Războiul cu seria sa de dolii şi distrugeri, este dintotdeauna pe bună dreptate considerat o calamitate ce este în contrast cu proiectul lui Dumnezeu, care a creat totul pentru existenţă şi, în special, vrea să facă din neamul omenesc o familie. Nu pot, în acest moment, să nu duc cu gândul la o dată semnificativă: la 1 august 1917 – în urmă cu 90 de ani – veneratul meu predecesor, Papa Benedict al XV-lea, a adresat celebra sa „Notă către puterile beligerante”, cerând să se pună capăt primului război mondial (cfr AAS9 [1917], 417-420). În timp ce bântuia acel uriaş conflict, Papa a avut curajul să afirme că era vorba de „un inutil masacru”. Această expresie a sa s-a întipărit în istorie. Ea se justifica în situaţia concretă a acelei veri din 1917, în special pe acest front din Veneto. Dar acele cuvinte, „masacru inutil”, cuprind şi o valoare mai amplă, profetică şi se pot aplica la atâtea alte conflicte care au curmat nenumărate vieţi umane.
Tocmai aceste ţinuturi în care ne găsim, care prin sine vorbesc de pace şi armonie, au fost teatrul primului război mondial, aşa cum amintesc încă atâtea mărturii şi unele emoţionante cântece ale alpinilor. Sunt evenimente ce nu trebuie uitate! Trebuie trase învăţăminte din experienţele negative pe care din păcate părinţii noştri le-au îndurat, pentru a nu le repeta. Nota Papei Benedict al XV-lea nu se limita la a condamna războiul; ea indica, pe un plan juridic, căile pentru a construi o pace echitabilă şi durabilă: forţa morală a dreptului, dezarmarea treptată şi controlată, arbitrajul în controverse, libertatea mărilor, iertarea reciprocă a cheltuielilor de război, restituirea teritoriilor ocupate şi tratative echitabile pentru rezolvarea chestiunilor. Propunerea Sfântului Scaun era orientată spre viitorul Europei şi al lumii, conform unui proiect creştin în inspiraţie, dar posibil de împărtăşit de către toţi întrucât bazat pe dreptul popoarelor. Este aceeaşi punere a problemei pe care Slujitorii lui Dumnezeu Papa Paul al VI-lea şi Papa Ioan Paul al II-lea au urmat-o în memorabilele lor discursuri la Adunarea Naţiunilor Unite repetând, în numele Bisericii: „Niciodată să nu mai fie război!” Din acest loc de pace, în care se simte şi mai profund ca inacceptabile ororile „masacrelor inutile”, reînnoiesc apelul la a continua cu tenacitate calea dreptăţii, la a refuza cu hotărâre cursa înarmărilor, la a respinge în general tentaţia de a înfrunta noi situaţii cu vechi sisteme.
Cu aceste gânduri şi dorinţe în inimă, să înălţăm acum o rugăciune specială pentru pacea în lume, încredinţând-o Mariei Preasfinte, Regina a Păcii.
