Rugăciunile şi jertfele noastre ajută sufletele din Purgator

03.11.2007, Roma (Catholica) - Despre sensul Pomenirii tuturor credincioşilor răposaţi, care în tradiţia catolică de rit latin este celebrată în fiecare an la 2 noiembrie, Cardinalul nigerian Francis Arinze, prefectul Congregaţiei pentru Cultul Divin şi Disciplina Sacramentelor, a oferit pentru Radio Vatican o reflecţie, în cadrul unui interviu. „Biserica pomeneşte surorile şi fraţii noştri răposaţi car au murit în stare de har, dar nu purificaţi pe deplin, şi care nu sunt încă în cer: vor ajunge cu siguranţă în cer, dar pentru moment suferă în Purgator. Şi cât trebuie să sufere în Purgator? Noi nu putem şti aceasta, singur Dumnezeu o ştie. Biserica ne învaţă că rugăciunile noastre, mai ales Sfânta Liturghie, jertfele, faptele noastre bune, pomenile noastre pot ajuta aceste suflete care se află în Purgator pentru ca să se apropie ziua pentru intrarea lor în cer. Există apoi indulgenţa plenară: când se poate dobândi pentru unul din aceste suflete, acestea merg imediat în cer”.

„Astăzi când o persoană moare, se obişnuieşte să se spună că s-a întors în Casa Tatălui; aceasta vrea să spună că acel suflet este deja în Rai?” Cardinalul a răspuns: „Lumea prezentă la o înmormântare nu are autoritatea să canonizeze pe nimeni. Oamenii prezenţi pot spera că a ajuns în Casa Tatălui în cer, dar deopotrivă poate fi posibil că acea persoană să fie de fapt în Purgator. Numai când o persoană este canonizată sau beatificată suntem siguri că este în cer. Altfel, numai Dumnezeu ştie dacă acea persoană este deja în cer, noi nu putem şti şi de aceea ne rugăm pentru ea, întrucât ar putea fi în Purgator. În schimb, dacă este deja în cer, Dumnezeu va folosi, desigur, acele rugăciuni pentru o altă persoană”.

Întrebaţi dacă sufletele răposaţilor pot face ceva pentru noi, Cardinalul a arătat că „Credinţa noastră ne spune aceasta: sufletele răposaţilor pot să se roage şi să ne ajute. În ce mod o fac, noi nu ştim. Dar ştim în schimb că în Cristos Mântuitorul există o împărtăşire între cei care au ajuns în cer, cei care sunt în Purgator şi cei care sunt încă pe pământ”. Ultimul subiect al interviului a fost: „Unele persoane disperate pentru pierderea unei persoane dragi, caută să se pună – să spunem astfel – în contact cu sufletul defunctului…” „În credinţă trebuie să se roage pentru scumpii lor răposaţii. O persoană însă poate exagera căutând un contact cu cei morţi şi poate ajunge aproape la superstiţie. Aceasta este mereu o ispită pentru sufletul omenesc, dar noi trebuie să căutăm să ne împotrivim acestei tentaţii. Trebuie să evităm toate acele practici care nu se bazează pe adevărata stâncă a Revelaţiei: rugăciunea, Liturghia, viaţa de buni creştini. Tot restul este în mâinile lui Dumnezeu, în mâinile Providenţei”.

Sursa: Radio Vatican