Arhiepiscopul de Canterbury către tinerii de la Taize

29.12.2007, Geneva (Catholica) - De vineri, 28 decembrie 2007, şi până marţi, 1 ianuarie 2008, la Geneva, Elveţia, are loc a XX-a Întâlnire Ecumenică a Tinerilor organizată de Comunitatea de la Taize. Pe situl Taize.fr au apărut în română diverse mesaje transmise întâlnirii. Mesajul Papei Benedict a fost amintit într-o ştire Catholica.ro din 11 decembrie. Redăm în continuare mesajul Arhiepiscopului Rowan Williams de Canterbury, liderul Comuniunii Anglicane.

Dragă frate Alois şi prieteni ai Comunităţii din Taize, dragi fraţi şi surori întru Cristos: Acum câţiva ani, am dat peste aceste cuvinte ale tinerei intelectuale evreice, Etty Hillesum, ucisă la Auschwitz în 1943, la vârsta de douăzeci şi şapte de ani. Pe când se confrunta cu posibilitatea deportării şi a morţii, ea scria că simţea că rolul ei era de a „mărturisi că Dumnezeu trăia” în circumstanţele teribile care o înconjurau. Ea trebuia să trăiască într-un mod prin care să convingă oamenii că Dumnezeu era real, chiar şi în mediul plin de oroare şi nebunie din epoca nazistă. Aceste cuvinte mă urmăresc în continuare, deoarece ele ne oferă una dintre cele mai autentice şi exigente definiţii ale credinţei în epoca modernă. A avea credinţă înseamnă a vrea să trăieşti astfel încât să arăţi că Dumnezeu este viu. Iar aceasta înseamnă a trăi astfel încât să arăţi că există mai multe posibilităţi decât cele pe care lumea le recunoaşte: posibilitatea iertării, posibilitatea reconcilierii, a speranţei, posibilitatea uitării sinelui şi de a te lăsa absorbit de nevoile celuilalt…

Perioada Crăciunului ne aduce aminte că Dumnezeu a creat o posibilitate complet nouă prin venirea lui Isus pe pământ: posibilitatea ca oamenii să trăiască atât de intens intimitatea cu Dumnezeu prin prietenia lor cu Isus, încât să ajungă să împartă câte ceva din propria libertate. Când vă întâlniţi şi vă rugaţi şi vorbiţi, fie ca posibilităţile vieţilor voastre să se deschidă deplin astfel încât să începeţi să vedeţi cum, chiar şi în circumstanţele cele mai obişnuite, să puteţi să trăiţi astfel încât să arătaţi că Dumnezeu este viu şi că lumea este cu mult mai mult decât ne-am putea imagina. Vă doresc fericire şi binecuvântare atunci când veţi sărbători împreună reînnoirea speranţei şi a permanenţei vieţii lui Dumnezeu în mijlocul nostru.