LC: Tăcerea Bisericii ar sărăci discursul public
31.01.2008, Roma (Catholica) - Intoleranţa secularismului radical a fost bine ilustrată de protestele care au făcut ca Papa Benedict al XVI-lea să îşi anuleze vizita şi discursul planificate la Universitatea La Sapienza din Roma. Obiecţiile faţă de prezenţa Papei au mers de la a pretinde că acesta este ostil ştiinţei şi lui Galileo Galilei, la argumente antireligioase mai specifice, împotriva prezenţei capului Bisericii Catolice într-o universitate seculară. Incidentul este doar cel mai recent dintr-o tendinţă către ceea ce unii numesc „creştinofobia”. În fiecare an în luna decembrie se reia interzicerea scenelor cu Naşterea Mântuitorului şi a colindelor de Crăciun în locurile şi în şcolile publice. În Europa, în ultimii au existat numeroase încercări de a se îndepărta crucifixele din sălile de clasă şi din locurile publice, subliniază pr. John Flynn într-o analiză publicată pe Zenit şi preluată în revista Lumea Catholica.
În Marea Britanie, un tribunal tocmai a reafirmat decizia din 2006 a liniilor aeriene britanice de a-i interzice Nadiei Eweida să poarte un lănţişor cu cruciuliţă la serviciu, a relatat ziarul britanic Independent în 9 ianuarie. O reflecţie asupra problemelor implicate în conflictul dintre religie şi cultura seculară a Episcopului Donal Murray de Limerick a apărut în recenta ediţie a revistei „Cultures and Faith” („Culturi şi credinţă”) (vol. XV, nr. 4). Revista este publicată de Consiliul Pontifical pentru Cultură. „Multe voci ne spun că religia nu are loc în varietatea, complexitatea şi sofisticarea vieţii moderne”. De fapt, a continuat Episcopul, multe domenii ale lumii de astăzi au devenit ceea ce el a numit „zone libere de religie”. Mai mult, când credinţa intervine totuşi în viaţa publică, este adesea sub forma controverselor şi a scandalurilor, înfăţişând astfel religia ca pe ceva legat de contradicţie. În spatele acestei tendinţe, Episcopul Murray a identificat două supoziţii de bază. Prima, că religia nu are loc în discursurile publice şi că poate fi ignorată. A doua, că dacă viziunea unei persoane cu privire la problemele sociale este inspirată de o tradiţie religioasă, atunci ea nu are ce căuta într-o discuţie raţională. Aşadar, ceea ce se petrece cu adevărat, a explicat el, nu este un conflict între religie şi secular, ci mai degrabă un conflict între cei care cred că Dumnezeu este irelevant şi cei care cred că o astfel de afirmaţie contrazice atât credinţa cât şi înţelegerea corectă a realităţii seculare. Cei care caută să impună o ideologie a secularismului cauzează de fapt conflictul, a acuzat prelatul irlandez.
Societatea nu are nevoie să îmbrăţişeze o anumită credinţă religioasă, a clarificat Episcopul Murray, dar are nevoie să înţeleagă că viaţa are o dimensiune religioasă. Societatea va avea de câştigat dacă cetăţenii ei reflectează asupra întrebărilor profunde ale vieţii cu privire la destinul nostru şi la semnificaţia existenţei. La întrebarea „Ce este fiinţa umană?” nu se poate răspunde adecvat cu o simplă listă de ingrediente chimice, a declarat el. Din păcate, progresul ştiinţei, în timp ce a adus multe beneficii, ne-a ispitit să credem că doar ceea ce poate fi demonstrat ştiinţific este adevărat, a adăugat Episcopul Murray. Aceasta este o viziune foarte reductivă asupra vieţii umane, şi religia are de jucat un rol important în a ne ajuta să descoperim semnificaţia vieţii. Întreg articolul poate fi citit la www.Lumea.Catholica.ro.
Stiinta a demolat de mult ateismul si materialismul. Vedeti Einstein, Louis de Broglie etc.
La fel ca si in religie si in domeniul stiintei exista impostori gen tovarasa Academician, Marx, Darwin etc.
Materia este o iluzie pe care o vedem datorita definirii pozitiei cu ajutorul timpului care la scara universului este o frectie samd.
Genetica moderna demonstreaza ca nu avem nimic in comun cu maimutele (mai mult semanam dpdv genetic cu porcii) etc.