A început congresul dedicat promovării femeii
07.02.2008, Roma (Catholica) - În cultura de astăzi, promovarea femeilor include luarea în consideraţie a rolului bărbaţilor, a declarat directorul secţiunii pentru femei a Consiliului Pontifical pentru Laici. Rocio Figueroa a declarat aceasta astăzi pentru Zenit, în timpul conferinţei ce se desfăşoară până sâmbătă în Vatican cu tema „Femeia şi bărbatul, `humanum` în totalitatea lui”. La două zeci de ani de la publicarea de către Papa Ioan Paul al II-lea a documentului intitulat „Mulieris Dignitatem” se poate vorbi despre o reacţie „pozitivă” şi „trebuie să fim mulţumiţi pentru că s-au făcut multe pentru femeie”, a declarat Rocio.
Oficialul Consiliului Pontifical a adăugat că „pentru a promova astăzi femeia este nevoie să se vorbească şi despre bărbat; trebuie acum vorbit despre complementaritate, despre reciprocitatea dintre un bărbat şi o femeie. Noile tendinţe culturale tind adesea să creeze un conflict între bărbat şi femeie, sau pe de altă parte să nege diferenţele dintre ei”, a mai spus ea. „Cred că suntem în etapa în care Biserica trebuie să dea un mesaj pozitiv, de reconciliere, de sinteză” despre această reciprocitate, ajutând astfel la construirea societăţii şi Bisericii. După Rocio nu tot ce s-a făcut în aceşti 20 de ani de la „Mulieris Dignitatem” este pozitiv. „Cred că mai sunt multe de făcut. Cred că sunt încă multe naţiuni, multe situaţii dureroase, în care ideea de femeie este subevaluată.” Ea a mai declarat pentru Zenit că ideea acestei conferinţe a fost agreată de Papa Benedict al XVI-lea, care îi va primi pe participanţi într-o audienţă sâmbătă. „Cu toţii aşteptăm cuvintele lui deoarece cred că mesajul său va fi unul care să atingă toate femeile lumii.”
Pe aceeaşi temă este şi videoştirea
Conflictul care există între bărbat şi femeie trebuie să fie rezolvat urgent pentru că e crucial pentru perpetuarea speciei umane. E atât de trist să vedem cum casa familială occidentală a devenit un loc comparabil unui hotel, unde atât copii cât şi părinţii întră şi ies din ea fără să trăiască mai mult de 2 sau 3 ore pe zi împreună, mai exact dialogul a dispărut complet ceea ce implică o introvertire a fiecărui individ al familiei.
S-ar părea că nu mai există timp pentru fericirea lor ca familie reunită, pentru a vorbi calm cu copii noştri, pentru a-i ajuta când au nevoie sau pentru a cere sfaturi părinţilor noştri. Se pare că timpul e destinat doar pentru a lucra, fără să ne mai meditam la sensul profund al existenţei noastre sau la adevăratele valori umane. În aceasta societatea occidentalizată, care încet încet devine nebună, am ajuns la punctul în care trebuie să ne antrenăm pentru a ne lupta cu stresul, cu „ coaching” psihologic în familie, la lucru, în tot … bine plătit. A devenit ceva natural să ai o afacere comercială rentabilă. Deci am ajuns la punct în care avem nevoie de bani pentru a învăţa cum să ne organizăm propria noastră viaţă intimă, familiară, socială. Dar unde vom ajunge în acest ritm? Dacă continuăm aşa fără să reflectăm profund la condiţia noastră socială şi umană, e foarte probabil ca moartea noastră să intervină pe motivul stresului sau al bolilor psihice, cu mult înaintea morţii naturale.
După câţiva ani de existenţa sub efectele stresului de la serviciu, familia se va distruge. Bărbaţii, femeile şi copii suferă intens si profund fără a înţelege niciodată ce s-a întâmplat în realitate. Familia este micro-societatea fundamentală a societăţii noastre şi a culturii noastre, şi ne simţim frustraţi pentru că nu reuşim să fim fericiţi în ea. Sunt necesare eforturi susţinute si foarte ample pentru a revizui conceptul familiei în societatea noastră şi trebuie aplaudată iniţiativa şi lucrul menţionat în articolul de mai sus.
Educaţia legăturii dintre „ bărbat si femeie” trebuie aplicată deopotrivă atât la bărbaţi cât şi la femei şi în paralel. Sunt încă mulţi bărbaţi atât din cultura occidentală cât şi din alte culturi ale globului, care nu pot înţelege dorinţa femeii de a nu rămâne acasă, el fiind convins că-i oferă totul pentru ca ea să rămână liniştită şi fericită acasă, ocupându-se doar de treburile gospodăreşti, fără stresul şi eventualele pericole ale lucrului de afară. Alţi bărbaţi obligă femeia sa aibă un seviciu pentru a contribui şi ea cu bani in casă.
Societatea occidentală nu sprijină şi nici nu acordă facilităţi unei astfel de familii în care femeia a rămas acasă şi singurul venit financiar este cel al bărbatului. E foarte dificil pentru o familie întreagă să trăiescă dintr-o singură sursă de venit. Si mai grav este faptul că femeia este mai puţin plătită. Ne punem întrebarea : Unde este logica?
Ce doreşte un bărbat de la o femeie poate să nu corespundă întocmai punctului ei de vedere. De asemenea, nu toate femeile vor să lucreze în afara casei. Spre exemplu : o femeie crescută într-o societate unde majoritatea femeilor lucrează în afara casei familiale, e mai puţin probabil să gândească să nu respecte acest model, nu va fi considerată că o femeie validă, chiar dacă ea ar vrea sa lucreze acasă şi să se dedice soţului său, copiilor şi părinţilor deopotrivă.
Dacă o femeia din cultura occidentală se întâlneşte cu un bărbat care provine dintr-o societate diferită de aceasta, de exemplu din cea musulmană, unde întâlnim mentalitatea şi cultul „ femeii de casă” astfel stimându-şi el familia. Chiar dacă există sentimente puternice între cei doi vor apărea conflicte între cele două culturi şi moduri de a privi viaţa şi societatea, iar probabilitatea ca ei să formeze şi să rămână un cuplu fericit este minimă. E foarte important ca între cei doi, femeie si bărbat deopotrivă, să existe un dialog susţinut, cu mult calm şi cu multă toleranţă pentru a-si expune reciproc dorinţele şi aşteptările unul faţă de celălalt
E important că ei să îşi comunice tot timpul ceea ce aşteaptă unul de celălalt. Ea doreşte să lucreaze în afară pentru a se valoriza iar el nu înţelege de ce ea nu vrea să rămâne acasă dedicată familiei, pentru ca el să-i ofere o viaţă liniştită lângă copii.
Fondamental este că noi toţi trebuie să dialogăm despre această problemă crucială într-un mod constructiv şi nu distructiv.
Lucrul în casă trebuie împărţit între bărbat şi femeie. Sunt multe persoane căsătorite care au pierdut competenţele micilor munci în casă deoarece lucrează tot timpul în afară. Dar se pot întâlni azi şi bărbaţi care rămân acasă pentru copii lor din diverse motive (bolnavi, etc. ).
Pe motivul stresului lucrului, am ajuns la un punct insuportabil; copiii se pune în faţa televizorului cu mâncare şi coca-cola şi jocurile video. El ştie că părinţii lui sunt obosiţi deci nu doreşte să-i deranjeze cu întrebările lui despre viaţă. Bunicii sunt abandonaţi, la rândul lor, în azilele de bătrâni sub pretextul că sunt mai bine îngrijiţi. Si atunci ne întrebăm : Unde este dragostea pentru aproapele nostru?
A venit momentul să acordăm o atenţie susţinută şi serioasă educaţiei bărbaţilor şi femeilor despre importanţa lucrului în familie. Femeile şi bărbaţii trebuie să poată să lucreze acasă dacă vor şi să obţină o remuneraţie care să-i ajute să-şi întreţină familia. Cu o atenţie susţinută acasă, educaţia copiilor va fi mai bună. Părinţi şi copiii se vor simţi mai fericiţi şi familia împlinită. Atunci eu cred că se va naşte o societate nouă, fără conflicte de putere între bărbaţi şi femei, indiferent de cultura din care provine. Lăsaţi-ne să credem că totul e încă posibil. Lăsaţi-ne să vizăm o viaţa plină de iubire şi înţelegere între noi.
–- SFÂRŞIT.
Îi mulţumesc din suflet Monicăi STOIAN pentru corectarea lucrării în limba română.