Discuţii cu musulmanii despre credinţă şi raţiune
02.05.2008, Vatican (Catholica) - După audienţa generală de miercuri, Papa Benedict al XVI-lea a primit un grup de musulmani iranieni care au participat la întâlnirile bianuale cu Consiliul Pontifical pentru Dialogul Interreligios, întâlniri ce au loc de 12 ani. Dialogul dintre Vatican şi grupul musulman s-a încheiat acum cu o declaraţie comună despre credinţă şi raţiune, despre violenţă şi religie şi despre metoda de dialog. Vaticanul este reprezentat la discuţii de o delegaţie condusă de Cardinalul Jean-Louis Tauran, în timp ce preşedintele Organizaţiei de Cultură Islamică din Teheran conduce grupul iranian.
Tema întâlnirii a fost „Credinţa şi raţiunea în creştinism şi islamism”. În timpul discuţiilor, încheiate miercuri, cele două delegaţii au căzut de acord asupra următoarelor puncte: „1. Credinţa şi raţiunea sunt ambele daruri ale lui Dumnezeu pentru omenire. 2. Credinţa şi raţiunea nu se contrazic reciproc, dar credinţa poate fi uneori deasupra raţiunii, niciodată împotriva ei. 3. Credinţa şi raţiunea sunt intrinsec non-violente. Nici raţiunea şi nici credinţa nu trebuie să fie folosite pentru violenţă; din păcate ambele au fost uneori folosite greşit pentru a comite violenţe. În orice caz, aceste evenimente nu pot arunca dubiu nici asupra raţiunii şi nici asupra credinţei. 4. Ambele părţi au fost de acord să coopereze pentru promovarea religiozităţii autentice, în special a spiritualităţii, pentru a încuraja respectarea simbolurilor considerate sacre şi pentru promovarea valorilor morale. 5. Creştinii şi musulmanii trebuie să meargă dincolo de toleranţă, acceptând diferenţele, rămânând conştienţi în acelaşi timp de lucrurile comune şi mulţumindu-i lui Dumnezeu pentru ele. Ei sunt chemaţi la respect reciproc, condamnându-se astfel luarea în derâdere a credinţelor religioase. 6. Când se vorbeşte despre religii trebuie evitate generalizările. Diferenţele confesionale din creştinism şi islamism, diversitatea contextelor istorice – sunt factori importanţi ce trebuie luaţi în considerare. 7. Tradiţiile religioase nu pot să fie judecate pe baza unui singur verset sau pasaj prezent în Cărţile lor sfinte. Pentru a le înţelege este nevoie de o viziune integrală şi de o metodă ermeneutică adecvată.”