Programul întoarcerii Fericitului Ieremia în România
14.05.2008, Roman (Catholica) - Joi, 8 mai 2008, rămăşiţele pământeşti ale Fericitului Ieremia Valahul au pornit de la Napoli, din biserica Neprihănita Zămislire, unde a fost îngropat acesta, pentru a se reîntoarce în ţara sa natală, mai exact la Oneşti, pe teritoriul Diecezei de Iaşi, în sanctuarul „Fericitul Ieremia”. Într-o Scrisoare circulară intitulată „Întoarcerea pelerinului iubirii, fratele Ieremia Valahul”, din 21 februarie 2008, PS Petru Gherghel, Episcop de Iaşi, aminteşte faptul că încă din ziua memorabilă a declarării primului fericit din Moldova de către Papa Ioan Paul al II-lea, 30 octombrie 1983, şi-a exprimat „dorinţa fierbinte, în numele tuturor credincioşilor care şi-au îndreptat privirea spre Roma, să vină cât mai curând timpul ca fratele şi confratele nostru să se întoarcă acasă şi cu trupul său, pentru a fi un imbold la curaj şi sfinţenie pentru toţi compatrioţii săi din întreaga Românie şi, desigur, şi din ţinutul actual al Moldovei”.
„Această speranţă a început să se contureze şi să crească odată cu venirea capucinilor ca să lucreze şi să poarte în România şi în Moldova spiritualitatea părinţilor franciscani capucini, alături de cea întreţinută şi cultivată de părinţii franciscani conventuali… În perioada rămânerii fraţilor capucini la Oneşti, ei au creat cadrul unei opere de spiritualitate franciscană capucină, au ridicat un seminar şi un convent în imediata vecinătate a sanctuarului, dorit şi gândit de noi împreună cu fraţii capucini, pentru a putea să-l primească mai târziu pe Fericitul Ieremia, care urma să se întoarcă acasă şi să rămână în mijlocul poporului de unde a plecat în anul 1574, reunind astfel prin iubirea sa Orientul cu Occidentul, Italia cu România”. Preasfinţitul le mulţumeşte „fraţilor capucini pentru că l-au primit în mănăstire, l-au ajutat să se sfinţească şi mai ales pentru că au acceptat şi au decis că să-l redea fraţilor lui din România”.
Joi, 15 mai, la ora 16, moaştele Fericitului Ieremia vor fi primite la Bucureşti, în Catedrala Sf. Iosif, unde vor sta întreaga zi de 16 mai. În ziua de sâmbătă, 17 mai, moaştele vor porni spre Valea Mică, jud. Bacău, apoi vor ajunge în localitatea Bacău, unde în ziua de 18 mai, parohia Fericitul Ieremia îşi va sărbători hramul. Luni, 19 mai, rămăşiţele pământeşti ale Fericitului vor ajunge la Roman, pentru ca marţi să fie primite în Catedrala Adormirea Maicii Domnului din Iaşi, celebrându-se aici două Liturghii în prezenţa lor: de la ora 18, şi a doua zi de la ora 7.30. După ce vor vizita parohia Fericitul Ieremia din Tomeşti, moaştele vor mai fi prezente în Piatra Neamţ, mai apoi, în 22 mai, la Suceava, în 23 mai la Cacica, cu un popas la Sasca şi Baia.
Traseul întoarcerii Fericitului în ţară va părăsi Moldova, în ziua de sâmbătă, 24 mai, fiind rândul noii Catedrale greco-catolice din Cluj-Napoca, din Piaţa Cipariu, să găzduiască moaştele, credincioşii putându-le venera aici în întreaga zi de duminică, 25 mai. Luni, 26 mai, la ora 16, va avea loc primirea la Alba-Iulia, în Catedrală. Urmează apoi pe traseu oraşele Sibiu, în ziua de 27 mai; Braşov, în 28 şi 29 mai, unde se vor afla atât în biserica romano-catolică Sfânta Cruce, cât şi în biserica greco-catolică Sfântul Petru; Oituz, în ziua de vineri, 30 mai. În cele din urmă, sâmbătă, 31 mai, la ora 9, rămăşiţele Fericitului vor pleca spre Oneşti, urmând a fi primite aici la ora 9.30 în sanctuarul Fericitul Ieremia, de către Episcopul Petru Gherghel, comunitatea Fraţilor Capucini, autorităţile locale şi credincioşi. La ora 11 se va celebra Sfânta Liturghie, după care moaştele vor fi aşezate în criptă, spre venerarea credincioşilor. Pe Catholica.ro şi Ercis.ro au fost lansate secţiuni speciale dedicate acestui eveniment, unde se găseşte programul detaliat.


