Casa Memorială „Iuliu Maniu”, dată Episcopiei Greco-Catolice din Oradea
22.05.2008, Bădăcin (Catholica) - Consilierii judeţeni au aprobat în şedinţa ordinară din aceasta lună, de altfel şi ultima din acest mandat, darea în folosinţă gratuită a Casei Memoriale „Iuliu Maniu” din Bădăcin către Episcopia Româna Unită cu Roma, Greco-Catolică, pe o perioadă de 50 de ani. Clădirea respectivă s-a aflat până acum în proprietatea Centrului de Integrare prin Terapie Ocupaţională pentru Persoane cu Handicap Bădăcin, fiind într-o stare avansată de degradare, din cauza că instituţia cu pricina nu a avut fonduri pentru reabilitarea şi întreţinerea ei.
Materialul de pe BRU.ro, care anunţă evenimentul, este semnat de pr. Cristian Borz, paroh de Bădăcin. Găsim citate ample fragmente din testamentul dictat de Iuliu Maniu la 8 februarie 1941. „Subsemnatul Iuliu Maniu, locuitor în Bădăcin, de prezent domiciliat în Bucureşti, strada Vodă Caragea, 27, cu mintea limpede şi nesilit de nimeni, dispun pentru cazul morţii mele prin prezentul testament următoarele: Sufletul mi-l închin Atotputernicului Dumnezeu, tot devotamentul meu şi dincolo de mormânt mult încercatului meu neam românesc, iar iubirea mea o leg cu fraţii şi nepoţii mei şi cu bunii mei prieteni care nici întru cele mai grele persecuţii nu m-au părăsit în calea grea ce mi-a fost hărăzită de soartă. […] Întreaga moşie, casele, edificiile, toate imobilele din comunele Şimleu, Bădăcin, Lompirt şi Ilişua cu tot fondul intact viu şi mort, cu tot ce aparţine acestor realităţi o las şi vor deveni proprietatea veneratului Consistoriu Episcopesc Greco-Catolic Român din Oradea.”
Prin Decizia nr. 40 din dosarul nr. 3/1998, în 12 octombrie 1998, Curtea Suprema de Justiţie a României a dispus reabilitarea lui Iuliu Maniu şi „înlătură pedeapsa complementară a confiscării averii”. Lui Maniu i s-a înscenat un proces pentru „înaltă trădare” şi a fost condamnat la închisoare pe viaţă. Prin Sentinţa Penală nr. 1988 din 11 noiembrie 1947, Tribunalul Militar al Regiunii a II-a Militară – Secţia I, a hotărât confiscarea averii lui Iuliu Maniu, ca pedeapsă „complimentară”. Această măsură a fost înlăturată de Curtea Supremă de Justiţie prin Decizia Penală nr. 40 din 12.10.1998, care a dispus achitarea lui Iuliu Maniu. După arestarea lui Maniu din 1947, conacul a devenit depozit de îngrăşăminte chimice. Ulterior, conacul de la Bădăcin a fost transformat în tabără pentru elevi, iar prin anii `80 a primit destinaţia de cămin pentru copii cu handicap sever. Cu excepţia celor două camere transformate în capelă, în restul încăperilor domneşte o mizerie cruntă, imobilul necesitând reparaţii urgente de consolidare, mai scrie părintele paroh din Bădăcin.
Iata un mare OM care nu s-a dezmintit nici odata de credinta.
Aceasta contrazice ipoteza ca romanitate ar fi egal cu ortodoxie. Daca nici Iuliu Maniu nu o fi fost mare roman atunci cine o mai fi. Biserica Catolica este pentru toate neamurile; popoarele si pentru toate culturile ce nu intra in contradictie cu legea Lui Cristos.