Măreţia stă în umilinţă, ne învaţă Grigore cel Mare
04.06.2008, Vatican (Catholica) - Papa Grigore cel Mare a fost mare tocmai pentru că a fost umil, a afirmat astăzi Papa Benedict al XVI-lea în timpul audienţei generale desfăşurate în Aula Paul al VI-lea. Pentru a doua oară şi-a dedicat cateheza „extraordinarei” figuri a Papei Grigore cel Mare, care a fost mereu în esenţă „un simplu călugăr”. Sfântul Părinte a amintit că expresia „servus servorum Dei” (slujitorul slujitorilor lui Dumnezeu) a fost concepută de Grigore, nu ca o „formulă pioasă, ci ca o manifestare adevărată a modului său de a trăi şi acţiona”. „El a fost profund impresionat de umilinţa lui Dumnezeu”, a spus Pontiful, „care în Cristos s-a făcut pe sine sclav; a spălat şi spală picioarele noastre murdare.”
Papa a mai spus că Grigore a fost convins că un Episcop „trebuie să imite această umilinţă a lui Dumnezeu şi că, din iubire pentru Dumnezeu, trebuie să poată să se facă pe sine slujitor al tuturor într-o vreme a necazurilor şi suferinţelor, să se facă pe sine `slujitor al slujitorilor`. Tocmai pentru că a fost aşa este el mare şi ne arată măsura adevăratei măreţii.” Papa a mai spus că Grigore „nu a părut niciodată îngrijorat să îşi delimiteze doctrina `sa`, originalitatea sa. În schimb a căutat să se facă ecou al învăţăturii tradiţionale a Bisericii, dorind simplu să fie gura lui Cristos şi a Bisericii Lui pe calea ce trebuie urmată pentru a ajunge la Dumnezeu.” Apoi Sfântul Părinte a vorbit despre comentariile exegetice ale Sfântului Grigore. „A fost un pasionat cititor al Sfintei Scripturi, de care s-a apropiat nu doar cu înţelegerea speculativă. Considera că din Sfânta Scriptură creştinul nu trebuie să extragă doar cunoştinţe teoretice, ci şi hrană zilnică pentru sufletul său, pentru viaţa sa ca om în lume.”
Comentând predicile despre Ezechiel, Papa Benedict al XVI-lea a spus că Grigore „subliniază energic această funcţie a Sfintei Scripturi: A aborda Scriptura pur şi simplu pentru a-ţi satisface dorinţa de a cunoaşte înseamnă a cădea în tentaţia mândriei şi astfel a te expune riscului de a ajunge la erezie. Umilinţa intelectuală este principala regulă pentru cel care caută să pătrundă realităţile supranaturală ce izvorăsc din Cartea sacră. „Umilinţa, desigur, nu exclude studiul serios; dar pentru ca acesta să dea roade spirituale, pentru a se intra în adâncimile textului, umilinţa rămâne indispensabilă.” În comentariul moral asupra lui Iov, Grigore „trasează pentru credinciosul autentic un plan complet de viaţă”, a mai afirmat Papa Benedict. „Idealul moral constă în atingerea întotdeauna a integrării armonioase dintre cuvânt şi acţiune, gând şi angajament, rugăciune şi dedicarea la sarcinile stării: aceasta este calea pentru atingerea acelei sinteze mulţumită căreia divinul coboară în om şi omul este ridicat la identificarea cu Dumnezeu.”
Papa vorbit şi despre Regula Pastorală, „cel mai organic text” al lui Grigore cel Mare, care l-a scris în primii ani ai pontificatului său. „În el Grigore doreşte să explice figura Episcopului ideal, învăţător şi călăuză a turmei sale”, a spus Pontiful. „Pentru aceasta a ilustrat gravitatea poziţiei de păstor al Bisericii şi datoriile inerente”. În Dialoguri, a continuat Sfântul Părinte, Grigore demonstrează faptul că „sfinţenia este mereu posibilă, chiar şi în timpurile dificile. El dovedeşte aceasta amintind viaţa unor contemporani şi a unor persoane decedate recent, care pot fi considerate sfinţi, chiar şi fără canonizare. Povestirea este însoţită de reflecţii teologice şi mistice ce fac din această carte un text hagiografic unic, capabil să fascineze generaţii întregi de cititori.”
Pe aceeaşi temă este şi videoştirea
