Milă voiesc, iar nu jertfă

08.06.2008, Vatican (Catholica) - Mii de pelerini, s-au reunit astăzi la amiază în Piaţa San Pietro pentru a asculta cuvântul de zidire sufletească al Papei Benedict al XVI-lea şi pentru a se ruga împreună antifonul marian „Angelus Domini”, Îngerul Domnului. În alocuţiunea sa, Sfântul Părinte a comentat lectura din profetul Osea şi cea din Evanghelia după Matei propuse la Liturghia duminicală. Iată textul papal, în traducerea redacţiei române a Radio Vatican.

Dragi credincioşi,

În centrul liturgiei Cuvântului din această Duminică stă o expresie a profetului Osea pe care Isus o reia în Evanghelie: „Că milă voiesc, iar nu jertfă, şi cunoaşterea lui Dumnezeu mai mult decât arderile de tot” (Osea 6,6). Este vorba de un cuvânt-cheie, unul din acele care ne introduc în inima Sfintei Scripturi. Contextul în care Isus şi-l asumă este chemarea lui Matei, de profesie „vameş”, adică perceptor sau agent fiscal pe contul autorităţii imperiale romane: prin însuşi faptul acesta, el era considerat de către iudei ca fiind un păcătos public. Chemându-l chiar pe când stătea la biroul lui de impozite – o pictură celebră a lui Caravaggio ilustrează bine această scenă – Isus s-a dus în casa lui cu ucenicii şi s-a aşezat la masă împreună cu alţi vameşi. Fariseilor scandalizaţi le-a răspuns: „Nu cei sănătoşi au nevoie de medic, ci cei bolnavi… Nu am venit să îi chem pe cei drepţi, ci pe cei păcătoşi” (Matei 9,12-13).

Evanghelistul Matei, mereu atent la legătura dintre Vechiul şi Noul Testament, la acest punct pune pe buzele lui Isus profeţia lui Osea: „Mergeţi deci şi învăţaţi ce vrea să spună Scriptura prin aceste cuvinte: `Milă vreau, nu jertfă`.” Importanţa acestei expresii a profetului îl face pe Domnul să o citeze din nou, într-un alt context, cu privire la observarea sâmbetei (cf Matei 12,1-8). Şi în acest caz El îşi asumă responsabilitatea interpretării poruncii, revelându-se ca „Stăpân” chiar al instituţiilor legale. Îndreptat spre farisei adaugă: „Dacă aţi fi înţeles ce înseamnă: Milă vreau şi nu jertfă, nu aţi fi condamnat persoane fără vină” (Matei 12,7). Deci, în aceste cuvinte ale lui Osea, Isus, Cuvântul făcut om, este să zicem aşa, redescoperit pe deplin; şi le-a însuşit cu toată inima şi le-a împlinit prin comportamentul său, chiar cu preţul de a trezi susceptibilitatea mai marilor poporului. Acest cuvânt al lui Dumnezeu a ajuns la noi, prin Evanghelii, ca o sinteză a întregului mesaj creştin: adevărata religie constă în iubirea lui Dumnezeu şi a aproapelui. Iată ceea ce dă valoare cultului şi practicării poruncilor.

Adresându-ne acum Fecioarei Maria, să cerem prin mijlocirea ei să trăim întotdeauna în bucuria experienţei creştine. Maica Îndurării, Doamna Noastră să trezească în noi sentimente de abandonare filială faţă de Dumnezeu, care este milostivire infinită; să ne ajute să ne însuşim rugăciunea pe care Sfântul Augustin o formulează într-un pasaj din cartea Confesiunilor: „Ai milă de mine, Doamne! Iată, eu nu ascund rănile mele: tu eşti medicul, eu bolnavul; tu eşti milostiv, eu mizerabil… Orice speranţă a mea este pusă în marea ta milostivire” (X, 28.39; 29.40).

Sursa: Radio Vatican

Video

Pe aceeaşi temă este şi videoştirea
.