Patru provocări pentru şcoala catolică
03.12.2008, Roma (Catholica) - În contextul Congresului European despre Învăţământul Catolic „Şcoala catolică în spaţiul public european”, Monseniorul Vincent Nichols, Arhiepiscop de Birmingham şi preşedinte al Comisiei pentru Învăţământ şi Universitate din CCEE, a declarat pentru agenţia Zenit că şcoala catolică în Europa înfruntă actualmente patru elemente la care trebuie să răspundă.
Pe de o parte, şcoala catolică „are un loc cheie în misiunea Bisericii de a-l face cunoscut pe Cristos tuturor neamurilor”. Cu privire la acest punct, Mons. Nichols a insistat asupra necesităţii ca vestirea lui Cristos „să fie în centrul tuturor eforturilor. Orice dezvoltare personală, învăţământul şi ucenicia, toată formarea culturii şi a societăţii va fi bine întemeiată dacă va fi centrată în el”. În al doilea rând, şcoala „îi asistă pe părinţi în educaţia şi în formarea copiilor lor” şi pentru aceasta efortul educativ trebuie să se facă „uniţi împreună” cu ei. În al treilea rând, a continuat el, şcoala „este în slujba Bisericii locale, a diecezei şi a parohiei”. Dacă aceasta din urmă „este locul formării religioase şi spirituale, şcoala este locul educaţiei culturale. Ambele dimensiuni trebuie să se integreze, deoarece le inspiră aceleaşi valori”. În sfârşit, şcoala este „în slujba bunăstării societăţii”, pentru ca „să se garanteze dreptul părinţilor ca fiii lor să primească o instruire conformă cu convingerile lor” şi pentru că „ajută la dezvoltarea sensibilităţii religioase, a principiilor sale şi a valorilor sale”, ceea ce este „esenţial pentru coeziunea socială”.
Acestor patru necesităţi le corespund tot atâtea provocări, pe care prelatul le consideră „fundamentale în şcoala catolică din viitor”: pluralismul, angajarea faţă de adevăr, libertatea şi solidaritatea. Cât priveşte pluralismul, Monseniorul Nichols a explicat că provocarea astăzi este de a sluji „o societate complexă la nivel etnic, cultural, religios şi social”, în care aspectul dificil este tocmai „cultivarea unui sentiment de unitate”. A doua provocare este aceea de „a garanta libertatea”, învăţându-i pe elevi adevăratul sens al acestui termen, mai ales în procesul de învăţare. A treia, legată de aceasta, este angajarea cu adevărul şi integritatea lui în faţa unui proces de cunoaştere tot mai fragmentat. A patra provocare, adaugă prelatul, este „a învăţa solidaritatea” şi valoarea sacrificiului personal, imitând sacrificiul lui Cristos pentru alţii, ca un aspect important pentru creşterea virtuţilor.
