Mesajul PF Lucian pentru SRUC

17.01.2009, Blaj (Catholica) - În mesajul său pentru Săptămâna de rugăciune pentru unitatea creştinilor, din perioada 18-25 ianuarie 2009, Preafericitul Lucian, Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, aminteşte faptul că „cei ce coordonează celebrarea Săptămânii de rugăciune pentru unitate au avut în vedere experienţa Bisericii din Peninsula Coreea, unde o naţiune trăieşte dezbinată, iar Biserica de acolo lucrează pentru reconcilierea dintre nord şi sud… Însă această temă, inspirat aleasă, nu are în vedere numai realitatea dureroasă a poporului coreean, cât mai ales realitatea dureroasă a Poporului lui Dumnezeu care trăieşte dezbinat în atâtea fracţiuni creştine, fracţiuni care se constituie în ne-mărturie pentru creştinătatea zilelor noastre”.

Preafericitul Lucian explică apoi pasajul din profetul Iezechiel care, „dimpreună cu regele şi cu o bună parte din poporul său, au fost duşi în robia babiloniană. Un popor sfâşiat în unitatea sa, un popor a cărui credinţă în Unicul şi Adevăratul Dumnezeu era pusă în pericol. Profetul vede realitatea aceasta ca pe un câmp plin cu oase; oase, rămăşiţe ale morţilor… Domnul cere profetului să anunţe că atotputernicia Lui va face să intre în oase spirit de viaţă şi acestea să învie (v. 5). Acesta este semnul că viaţa este mai tare decât moartea, iubirea mai tare decât ura, unitatea mai presus decât dezbinarea şi Dumnezeu mai puternic decât orice forţă şi acţiune a răului. El, Atotputernicul, i-a apropiat pe unii de alţii aşa încât toţi împreună erau în mâna Lui ca un singur toiag (cf. v. 17).

În continuare, Arhiepiscopul Major a făcut o paralelă între situaţia de atunci şi cea din zilele noastre: „Tot aşa se prezintă, iubiţi fraţi şi surori, creştinismul fărâmiţat datorită orgoliilor şi neputinţelor firii umane: ca un câmp de oase fără viaţă, risipite peste tot. Suntem conştienţi că unitatea deplină dintre toţi creştinii va fi rodul lucrării Desăvârşitei Treimi. Însă această lucrare atotputernică cere colaborarea tuturor Bisericilor şi comunităţilor creştine… Este necesară pocăinţa sinceră, adică recunoaşterea din partea fiecărei Biserici a aportului adus la ne-unitate, precum şi rugăciunea sinceră a fiecărui creştin pentru a se repara orice greşeală împotriva unităţii; este necesară iertarea frăţească, iertare din iertarea Domnului cel iubitor şi milostiv, pentru ca apoi, dorita îmbrăţişare, după decenii sau secole multe de separare, să se celebreze în jurul aceleiaşi mese a împărtăşirii Euharistice şi a Cuvântului viu al lui Dumnezeu.

Sursa: BRU.ro