Prezentarea unui congres despre genetică şi eugenie
18.02.2009, Vatican (Catholica) - Congresul internaţional cu tema „Noile frontiere ale geneticii şi riscurile eugeniei”, ce va avea loc în zilele de 20 şi 21 februarie 2009, în Vatican, are ca obiectiv a analiza dacă în cadrul experimentelor genetice sunt prezente aspecte care concretizează de fapt o acţiune eugenetică. Evenimentul, promovat de Academia Pontificală pentru Viaţă, a fost prezentat marţi, 17 februarie, În Biroul de Presă al Sfântului Scaun. La conferinţa de presă au participat Arhiepiscopul Rino Fisichella, preşedintele Academiei Pontificale pentru Viaţă, Mons. Ignacio Carrasco de Paula, cancelar al aceluiaşi dicaster, şi Bruno Dallapiccola, profesor de genetică medicală la Universitatea „Sapienza” din Roma. Cuceririle genetice, a spus Mons. Fisichella, citat de Radio Vatican, aparţin unui constant şi deseori frenetic progres tehnologic ce pare să nu aibă limite: astăzi este posibilă identificarea a mii de gene, fapt ce permite cunoaşterea diferitelor tipuri de boli, oferindu-se deseori posibilitatea concretă de a depăşi o maladie ereditară.
Dar orice cucerire ştiinţifică poartă întotdeauna cu sine, în mod inevitabil, două chipuri într-unul singur: frumuseţe şi tragism împreună. Diferite proiecte de ordin ştiinţific, biologic, a explicat Mons. Fisichella, comportă „o judecată etică, mai ales atunci când se doreşte să se susţină că se realizează o acţiune eugenetică în numele unei normalităţi a vieţii. Această mentalitate desigur reductivă, dar prezentă, tinde să considere că `există persoane care au mai puţină valoare decât altele, fie din cauza condiţiilor lor de viaţă – precum sărăcia sau lipsa educaţiei – fie din cauza condiţiei lor fizice: de exemplu persoanele cu dizabilităţi, bolnavii psihici, persoanele aflate în aşa-numita stare vegetativă sau vârstnicii cu grave maladii”. Monseniorul Ignacio Carrasco de Paula a amintit apoi obiectivul principal al congresului: „Readucerea în atenţia tuturor a beneficiilor importante pe care le putem obţine din cercetarea genetică, cu condiţia ca spre acest tip de studii să fie orientate eforturi publice şi private, depăşind tentaţia aparentelor scurtături propuse de eugenie”.
Profesorul Bruno Dallapiccola s-a oprit asupra consecinţelor legate de cunoaşterea genomului uman: multe cunoştinţe mediate de genetică, înainte de a fi experimentate, sunt transferate pe „piaţa medicală, fiind propuse utilizatorilor în afara unor convenţii” prin intermediul cărora medicina ar trebui să se apropie de inovaţiile diagnostice. Răspunzând întrebărilor jurnaliştilor, Mons. Fisichella a subliniat cum reflecţia Bisericii asupra temelor privind începutul şi sfârşitul vieţii nu trebuie să fie vreodată marginalizată: „Cel puţin într-o societate democratică laică, instanţele care sunt prezente în teritoriu ar trebui să fie nu doar ascultate. Însuşi legislatorul ar trebui să simtă nevoia de a asculta diferite instanţe pentru a încerca să ajungă să formuleze apoi o legislaţie care să fie cât mai posibil conformă cu acea societate pluralistă în care se află şi catolicii”.
Pe aceeaşi temă este şi videoştirea
1. Onoreaza pe bolnavul tau de orice varsta ar fi: copil, tanar, sau batran. Cand a ajuns in mainile tale, este o fiinta fara aparare care nu are alta arma de sustinere decat apeland la stiinta si la caritatea ta. 2. Da acceasi stima si atentie saracului ca si bogatului. In dragostea ta de oameni, saracul se simte bogat. Respecta nuditatea maladiei, spectacolul mizeriei si al suferintei. 3. Respecta nobila ta misiune, incepand cu insasi persoana ta. Sa nu o profanezi. Poarta-te demn, cuviincios, cu omenie. Nu specula pe bolnav, caci profesiunea ta nu e ca oricare alta. Sacrificiul tau, ajutorul tau nu pot fi pretuite ca o meserie obisnuita. 4. Oboseala ta sa fie luminata de credinta si de dragoste. Atunci cand stiinta nu mai poate face nimic, bunatatea ta, purtarea ta, sa sustina pe bolnav. Invinge greutatile inerente profesiunii tale, stapaneste supararea si nerabdarea ta; gandeste-te ca cel suferind este dezarmat, fara putere si are nevoie de ajutorul si ingrijirea ta. 5. Sa nu umilesti niciodata pe bolnav, care si asa e umilit de boala lui, oricare ar fi boala, sa nu pronunti cuvantul deznadejde. Sa nu distrugi nici unui bolnav iluzia vindecarii, chiar de ar fi vorba de un muribund. Sunt oameni care au nevoie sa-i insotesti pana la ultima lor clipa, pentru a nu-i lasa sa ghiceasca sfarsitul. 6. Sa nu uiti niciodata ca secretul ce ti se incredinteaza in ceea ce priveste o maladie este ceva sfant, care nu poate fi tradat, destainuit altei persoane. Profesiunea ta este un sacerdontiu. Tu nu trebuie sa faci nici o deosebire de clasa sociala, de credinte religioase. Inaintea ta toti sa fie tratati deopotriva, caci toti oamenii sunt tratati deopotriva de legile firii. . 7. Sa nu vezi in ingrijirea bolnavilor tai o povara, o corvoada. Acest sentiment ar ingreuna exercitiul meseriei tale. Invata sa cunosti bolnavii tai si sa-i intelegi in felul lor de a cere ceva, cand au nevoie de ajutorul tau, cand au nevoie de somn, de odihna, de mancare, etc. Defectele, pretentiile, toanele bolnavilor sunt datorate suferintei. La fel ai fi si tu cand ai fi bolnav. 8. Niciodata, fata de bolnav sa nu te arati neincrezator in reusita tratamentului. MenJtine-i speranta, credinta. Fa ca bolnavul sa nu se simta singur, izolat. Daca a suferi e greu, a suferi singur e incomparabil mai greu. Poarta-te astfel, ca bolnavul sa fie sigur ca are in tine un sprijin, da-i curaj cand il vezi trist, amarat, disperat. 9. Nu ajunge numai bunavointa, ci se cere si stiinta in ingrijirea bolnavilor. Zilnic, se descopera noi mijloace pentru alinarea suferintelor. Nu te multumi si nu te margini numai la stiintele si cunostintele ce le-ai dobandit in scoala! Improspateaza-le mereu! Invata mereu! Citeste mereu carti si reviste medicale! 10. Nu discuta si nu contrazice niciodata prescriptiile medicale in fata bolnavului. Ii rapesti increderea in medicina, ii distrugi speranta in vindecare. „. B. Masci
Filiala Medicilor Catolici Deva dr. Gheorghe P. Budau