Învierea lui Cristos nu este o poveste
12.04.2009, Vatican (Catholica) - Paştele nu se bazează pe un mit, o utopie sau o poveste, ci pe evenimentul istoric real al morţii şi învierii lui Cristos, a afirmat Papa Benedict al XVI-lea, în cadrul mesajului său de Paşti, rostit duminică, 12 aprilie 2009, de la balconul Bazilicii San Pietro, la amiază, înainte de a da binecuvântarea „urbi et orbi”. Papa a început cu întrebarea: „Ce se află după moarte?” Mesajul Paştilor, le-a explicat el celor 200.000 de persoane adunate în Piaţa San Pietro, este acela că „moartea nu are ultimul cuvânt, deoarece în cele din urmă triumfă Viaţa”. „Această certitudine a noastră nu se bazează pe simple raţionamente omeneşti”, a continuat Pontiful, „ci pe un fapt istoric de credinţă: Isus Cristos, răstignit şi îngropat, a înviat cu trupul său glorios”.
„Din zorile Paştelui, o nouă primăvară de speranţă cuprinde lumea; din acea zi învierea noastră a început deja, deoarece Paştele nu marchează doar un moment al istoriei, ci începutul unei noi condiţii: Isus a înviat nu pentru ca amintirea Lui să rămână vie în inima ucenicilor Săi, ci pentru ca El însuşi să trăiască în noi şi în El să putem gusta deja bucuria vieţii veşnice”. Sfântul Părinte a afirmat că Învierea „nu este o teorie, ci o realitate istorică”: „Nu este un mit, nici un vis, nu este o viziune nici o utopie, nu este o poveste, ci un eveniment unic şi irepetabil: Isus din Nazaret, fiul Mariei, care vineri la apus a fost luat jos de pe cruce şi înmormântat, a părăsit biruitor mormântul”.
„Învierea Domnului luminează zonele întunecate ale lumii în care trăim. Mă refer în special la materialism şi la nihilism, la acea viziune despre lume care nu transcende ceea ce este constatabil în mod experimental, şi se închide dezolată într-un sentiment al nimicului care ar fi destinul definitiv al existenţei umane”. „Este un fapt”, a continuat Pontiful, „că dacă Cristos nu ar fi înviat, `golul` ar fi destinat să prevaleze. Dacă îl înlăturăm pe Cristos şi învierea Sa, nu există cale de ieşire pentru om şi orice speranţă a sa rămâne o iluzie”. Papa a spus că Duminica Paştilor este ziua în care „izbucneşte cu vigoare vestea învierii Domnului, şi este răspuns la întrebarea obişnuită a scepticilor, reprodusă de cartea Ecleziastului: `Este oare ceva despre care să se poată spune: Iată, aceasta este o noutate?` Da, răspundem: în dimineaţa Paştelui totul s-a reînnoit”.
Sfântul Părinte a deplâns faptul că chiar dacă „moartea nu mai are putere asupra omului, totuşi rămân încă atâtea, prea multe semne ale vechii sale stăpâniri. Dacă prin Paşti, Cristos a extirpat rădăcina răului, are însă nevoie de bărbaţi şi de femei care în orice timp şi loc să îl ajute să susţină biruinţa Sa cu aceleaşi arme ale Sale: armele dreptăţii şi adevărului, ale îndurării, iertării şi iubirii”. Pontiful a arătat că acesta a fost mesajul pe care l-a dus luna trecută în vizita sa din Africa şi pe care doreşte să îl ducă în Ţara Sfântă în luna mai. „Africa suferă peste măsură din cauza conflictelor crâncene şi interminabile – adesea uitate – care sfâşie şi însângerează diferitele sale naţiuni, şi din cauza numărului crescând de fii şi fiice ale sale care sfârşesc pradă foamei, sărăciei, bolii”. Iar în Ţara Sfântă, „dificila dar indispensabila reconciliere, care este premisă pentru un viitor de siguranţă comună şi de convieţuire paşnică nu va putea să devină realitate decât graţie eforturilor reînnoite, perseverente şi sincere, pentru rezolvarea conflictului israeliano-palestinian”.
„Într-un timp de criză globală de hrană, de confuzie financiară, de sărăcii vechi şi noi, de schimbări climatice, de violenţe şi mizerie care constrâng pe mulţi să lase propriul pământ în căutarea supravieţuirii, de terorism din ce în ce mai ameninţător, de temeri crescânde în prezenţa nesiguranţei zilei de mâine, este urgent a redescoperi perspective capabile să redea speranţa. Nimeni să nu dea înapoi în această bătălie paşnică începută de Paştele lui Cristos”. Papa a încheiat: „Învierea lui Cristos este speranţa noastră! Acest lucru îl proclamă Biserica astăzi cu bucurie: anunţă speranţa pe care Dumnezeu a făcut-o tare şi de neînvins, înviindu-l pe Isus Cristos din morţi… Astăzi Biserica se roagă, o invocă pe Maria, Steaua Speranţei, ca să călăuzească umanitatea spre portul sigur al mântuirii care este inima lui Cristos”.
Pe aceeaşi temă este şi videoştirea
