Matteo Ricci: un model de dialog şi respect faţă de ceilalţi

19.05.2009, Vatican (Catholica) - Papa Benedict al XVI-lea i-a trimis un mesaj Episcopului Claudio Giuliodori de Macerata-Tolentino-Recanati-Cingoli-Treia, Italia, cu ocazia iniţiativelor planificate de Dieceză – între ele numărându-se un An Jubiliar – pentru a comemora al patrulea centenar de la moartea pr. iezuit Matteo Ricci, care a murit în Beijing, China, în 11 mai 1610. Matteo Ricci, născut în Macerata în 6 octombrie 1552, a fost, scrie Papa, „dăruit cu o credinţă profundă şi un extraordinar geniu cultural şi academic”. El „a dedicat ani mulţi din viaţa sa legării unui dialog profund între Apus şi Răsărit, lucrând în acelaşi timp în mod pătrunzător pentru a înrădăcina Evanghelia în cultura marelui popor al Chinei. Chiar şi astăzi, exemplul lui rămâne un model de întâlnire rodnică între civilizaţiile europeană şi chineză”.

„Analizând intensa lui activitate academică şi spirituală, nu putem decât să rămânem favorabil impresionaţi de abilitatea inovatoare şi neobişnuită cu care el, cu deplin respect, s-a apropiat de tradiţiile culturale şi spirituale chinezeşti. Într-adevăr, această apropiere a caracterizat misiunea lui, care a ţintit spre a căuta armonia posibilă între nobila şi milenara civilizaţie chineză şi noutatea creştinismului, care este pentru toate societăţile un ferment al libertăţii şi al adevăratei înnoiri interioare, deoarece Evanghelia, mesajul universal al mântuirii, este destinat tuturor bărbaţilor şi femeilor indiferent de contextul cultural şi religios căruia îi aparţin. Ceea ce a făcut ca apostolatul său să fie original şi, am putea spune, profetic, a fost profunda înţelegere pe care a avut-o faţă de chinezi, pentru tradiţiile lor culturale şi religioase”, a adăugat Sfântul Părinte. Ricci a fost de asemenea „un model de dialog şi respect pentru credinţele altora”.

Până la sfârşitul vieţii sale iezuitul a folosit „o metodologie ştiinţifică şi o strategie pastorală bazată, pe de o parte, pe respect faţă de obiceiurile sănătoase locale, la care neofiţii chinezi nu trebuiau să renunţe atunci când îmbrăţişau credinţa creştină, şi pe de altă parte, pe conştientizarea de către el a faptului că Revelaţia poate îmbunătăţi şi completa” aceste obiceiuri. Aşa cum au făcut Părinţii Bisericii în vremea întâlnirii dintre Evanghelie şi cultura greco-romană, autorul „Tratatului despre prietenie” şi-a desfăşurat „munca sa vizionară de inculturare a creştinismului în China căutând constant înţelegerea cu înţelepţii acelei ţări”. „Urmând exemplul său, fie ca propriile noastre comunităţi, în care se găsesc oameni de diferite culturi şi religii, să crească într-un spirit de acceptare şi de respect reciproc”, a concluzionat Papa.

Video

Pe aceeaşi temă este şi videoştirea
Matteo Ricci.